Parlamentul European indica prin regulamentul 444/2009 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre
Fiecare cetatean ar trebui sa fie interesat profund de modul in care abordeaza organele UE problematica RFID - aceasta este expusa aici. Desi recomandarea UE in privinta RFID este plina de prevederi onerative si lasa sa se intrevada o abordare extrem de laxa, prezentul regulament este o manifestare a unei cu totul alte pozitii. Cui prodest? Cui bono?
Regulament nr. 444 din 28/05/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, Publicat in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 142 din 06/06/2009 - text integral, Intrare in vigoare: 06.06.2009
REGULAMENTUL (CE) NR. 444/2009 AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
din 28 mai 2009
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului
privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele
biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie
emise de statele membre
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 62 alineatul (2) litera (a),
având în vedere propunerea Comisiei,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(1),
întrucât:
(1) Consiliul European reunit la Salonic în 19 şi 20 iunie 2003 a confirmat necesitatea unei abordări coerente în cadrul Uniunii Europene privind elementele de identificare biometrice sau datele biometrice pentru documentele emise pentru resortisanţi din ţări terţe, pentru paşapoartele cetăţenilor Uniunii Europene şi sistemele de informaţii (VIS şi SIS II).
(2) În acest context, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre(2), care reprezintă un pas important către utilizarea unor noi elemente care fac paşapoartele şi documentele de călătorie mai sigure şi stabilesc o corelaţie mai fiabilă între titular şi paşaport sau document de călătorie cu scopul de a contribui, în mod semnificativ, la asigurarea protecţiei paşaportului sau a documentului de călătorie împotriva utilizării frauduloase.
(3) Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 prevede o obligaţie generală de furnizare a amprentelor, care vor fi stocate pe un cip fără contact în paşaport sau în documentul de călătorie. Cu toate acestea, experienţa obţinută în decursul testelor arată că se impun unele exonerări. În cadrul proiectelor pilot ale unor state membre s-a constatat că amprentele digitale ale copiilor sub vârsta de şase ani par a avea o calitate insuficientă pentru verificarea identităţii pe baza unei comparaţii între două seturi de amprente. De asemenea, acestea se pot modifica în mod semnificativ, ceea ce face dificilă verificarea lor pe întreaga durată de valabilitate a paşaportului sau a documentului de călătorie.
(4) Armonizarea exonerărilor de la obligaţia generală de furnizare a amprentelor digitale este esenţială pentru menţinerea unor standarde comune de securitate şi pentru simplificarea controlului la frontieră. Atât din motive juridice, cât şi de securitate, nu ar trebui să revină legislaţiilor naţionale posibilitatea/sarcina de definire a exonerărilor de la obligaţia de furnizare a amprentelor digitale în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre.
(5) Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 impune culegerea şi stocarea datelor biometrice pe suportul de stocare al paşapoartelor şi al documentelor de călătorie în vederea emiterii acestor documente. Aceasta fără a aduce atingere oricărei alte utilizări sau stocări a acestor date în conformitate cu legislaţia naţională a statelor membre. Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 nu constituie un temei juridic pentru crearea sau menţinerea, în statele membre, de baze de date pentru stocarea acelor informaţii, în măsura în care acest aspect intră în sfera exclusivă a legislaţiilor naţionale.
(6) De asemenea, ca măsură suplimentară de securitate şi pentru a oferi o mai mare protecţie copiilor, trebuie introdus principiul “un paşaport - o persoană”. Aceasta constituie şi o recomandare a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) şi asigură că paşaportul şi elementele biometrice sunt legate numai de persoana titulară a paşaportului. Gradul de securitate este mai ridicat în cazul în care fiecare persoană dispune de un paşaport propriu.
(7) Ţinând seama de faptul că statele membre vor fi obligate să emită paşapoarte individuale pentru minori şi că este posibil să existe diferenţe semnificative între legislaţiile statelor membre în ceea ce priveşte trecerea frontierelor externe ale statelor membre de către copii, Comisia ar trebui să examineze necesitatea luării unor măsuri de garantare a unei abordări comune referitoare la normele privind protecţia copiilor care trec frontierele externe ale statelor membre.
(8) Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre şi pot fi, prin urmare, realizate mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(9) În conformitate cu articolul 1 şi articolul 2 din Protocolul privind poziţia Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament care, în consecinţă, nu este obligatoriu pentru aceasta şi nu i se aplică. Având în vedere faptul că prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen în temeiul dispoziţiilor părţii a treia titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 5 din respectivul protocol, în termen de şase luni de la data adoptării prezentului regulament, cu privire la punerea acestuia în aplicare în legislaţia sa naţională.
(10) Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispoziţiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen(3). Prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru acesta şi nu i se aplică.
(11) Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispoziţiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen(4). În consecinţă, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta şi nu i se aplică.
(12) În ceea ce priveşte Islanda şi Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei în ceea ce priveşte asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării şi dezvoltării acquis-ului Schengen(5), care intră sub incidenţa articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalităţi de aplicare a acordului(6).
(13) În ceea ce priveşte Elveţia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană cu privire la asocierea Confederaţiei Elveţiene la punerea în aplicare, respectarea şi dezvoltarea acquis-ului Schengen(7), care intră sub incidenţa articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Deciziile 2008/146/CE(8) şi 2008/149/JAI(9) ale Consiliului.
(14) În ceea ce priveşte Liechtensteinul, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederaţia Elveţiană şi Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană privind asocierea Confederaţiei Elveţiene la punerea în practică, aplicarea şi dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidenţa articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE a Consiliului(10).
(15) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 ar trebui să fie modificat în consecinţă,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
___________
(1) Avizul Parlamentului European din 14 ianuarie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 27 aprilie 2009.
(2) JO L 385, 29.12.2004, p. 1.
(3) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.
(4) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.
(5) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(6) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.
(7) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
(8) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.
(9) JO L 53, 27.2.2008, p. 50.
(10) JO L 83, 26.3.2008, p. 3.
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:
“(1) Paşapoartele şi documentele de călătorie emise de statele membre se conformează standardelor de securitate minime stabilite în anexă.
Acestea sunt emise cu titlu individual.
Până la 26 iunie 2012, Comisia prezintă un raport privind cerinţele referitoare la copiii care trec frontierele externe ale statelor membre călătorind singuri sau însoţiţi şi propune, acolo unde este cazul, iniţiative corespunzătoare pentru a asigura o abordare comună referitoare la normele privind protecţia copiilor care trec frontierele externe ale statelor membre.
(2) Paşapoartele şi documentele de călătorie includ un suport de stocare de înaltă securitate care conţine o fotografie facială. Statele membre includ şi două amprente digitale luate în plan, în formate interoperabile. Datele sunt securizate şi suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea şi confidenţialitatea datelor.
(2a) Sunt exonerate de obligaţia de furnizare a amprentelor digitale următoarele persoane:
(a) copiii sub vârsta de 12 ani. Vârsta limită de 12 ani este fixată în mod provizoriu.
Raportul menţionat la articolul 5a prevede o revizuire a vârstei limită, însoţită, dacă este cazul, de o propunere vizând modificarea acestei vârste limită.
Fără a aduce atingere efectelor aplicării articolului 5a, statele membre ale căror legislaţii naţionale, adoptate înainte de 26 iunie 2009, prevăd o vârstă limită mai mică de 12 ani pot aplica această limită în cursul unei perioade tranzitorii de patru ani de la 26 iunie 2009. Vârsta limită aplicabilă în cursul perioadei tranzitorii nu poate fi totuşi mai mică de şase ani;
(b) persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.
(2b) Atunci când prelevarea amprentelor de la degetele specificate este temporar imposibilă, statele membre permit prelevarea de amprente de la alte degete. Atunci când şi prelevarea amprentelor de la oricare alte degete este temporar imposibilă, statele membre pot elibera un paşaport provizoriu cu o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni.”
2. Se introduce un articol cu următorul text:
“Articolul 1a
(1) Elementele de identificare biometrică sunt prelevate de personalul calificat şi autorizat oficial al autorităţilor naţionale responsabile cu emiterea paşapoartelor şi a documentelor de călătorie.
(2) Statele membre culeg elementele de identificare biometrică ale solicitantului cu respectarea garanţiilor prevăzute în Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei şi în Convenţia privind Drepturile Copilului a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Statele membre se asigură că există proceduri corespunzătoare care garantează respectarea demnităţii persoanei în cauză în cazul în care există dificultăţi de înregistrare.”
3. Articolul 2 se înlocuieşte cu următorul text:
“Articolul 2
În conformitate cu procedura din articolul 5 alineatul (2), se stabilesc specificaţii tehnice suplimentare conforme standardelor internaţionale, inclusiv în special recomandărilor Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), pentru paşapoarte şi documente de călătorie cu privire la:
(a) elemente şi cerinţe de securitate suplimentare, inclusiv norme sporite împotriva falsificării şi contrafacerii;
(b) specificaţii tehnice privind suportul de stocare a datelor biometrice şi securitatea acestora, inclusiv prevenirea accesului neautorizat;
(c) cerinţe privind calitatea şi standardele tehnice comune pentru fotografia facială şi amprente.”
4. La articolul 4, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
“(3) Datele biometrice sunt colectate şi stocate pe suportul de stocare al paşapoartelor şi al documentelor de călătorie, în vederea eliberării acestor documente. În sensul prezentului regulament, elementele biometrice din paşapoarte şi din documentele de călătorie sunt folosite numai pentru a verifica:
(a) autenticitatea paşaportului sau a documentului de călătorie;
(b) identitatea titularului pe baza elementelor comparabile direct disponibile când paşaportul sau documentul de călătorie trebuie, prin lege, prezentat.
Controlarea elementelor de securitate suplimentare se realizează fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)(*). Necorespunderea în procesul de comparare nu afectează în sine valabilitatea paşaportului sau a documentului de călătorie în scopul trecerii frontierelor externe.
___________
(*) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.”
5. Se introduce un articol cu următorul text:
“Articolul 5a
Până la 26 iunie 2012, Comisia înaintează Parlamentului European şi Consiliului un raport bazat pe un studiu aprofundat, realizat la scară largă de către o autoritate independentă sub supravegherea Comisiei, care examinează fiabilitatea şi fezabilitatea tehnică, inclusiv printr-o evaluare a exactităţii sistemelor folosite, a utilizării amprentelor digitale în cazul copiilor cu vârste de până la 12 ani în scopul identificării şi al verificării acestora, inclusiv o comparaţie a nivelului de respingere falsă înregistrate în fiecare stat membru şi, pe baza rezultatelor acestui studiu, o analiză a necesităţii instituirii unor norme comune privind procesul de comparare. Dacă este necesar, raportul este însoţit de propuneri de adaptare a prezentului regulament.”
6. La articolul 6, paragraful al doilea se înlocuieşte cu următorul text:
“Statele membre aplică prezentul regulament:
(a) privind fotografia facială: în termen de cel mult 18 luni;
(b) privind amprentele digitale: în termen de cel mult 36 luni
de la adoptarea specificaţiilor tehnice suplimentare menţionate la articolul 2. Cu toate acestea, valabilitatea paşapoartelor şi a documentelor de călătorie emise deja nu este afectată.
Articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf se pune în aplicare până la 26 iunie 2012. Cu toate acestea, valabilitatea iniţială a documentului pentru titular nu este afectată.”
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în statele membre, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Adoptat la Strasbourg, 6 mai 2009.
Scris de: Roxana Aron
| Data: 3.07.2009 | Categorie: UE | |
| Comentarii: 0 | Etichete: elemente biometrice integrate in pasapoarte, pasapoarte biometrice, regulament UE, RFID |



















Loading... 
