Consiliul Uniunii Europene isi face in continuare datoria, constatand existenta crizei si emitand recomandarea de flexicuritate, economia bazata pe cunoastere si emisia redusa de bioxid de carbon drept compnentele ecuatiei pentru o iesire din criza, prin Recomandarea nr. 531 din 25/06/2009
In ce priveste Romania, Consiliul UE constata neputincios ca Romania are in continuare o economie bazata pe avantajul costurilor reduse, o administratie publica neperformanta, o politica fiscala laxa si un invatamant in care mai raman foarte multe de facut.
Pentru cititorul interesat de (inevitabile) comparatii, redam mai jos textul integral:
RECOMANDAREA CONSILIULUI
din 25 iunie 2009
privind actualizarea în 2009 a orientărilor generale ale politicilor
economice ale statelor membre şi ale Comunităţii şi aplicarea
politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre
(2009/531/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 99 alineatul (2) şi articolul 128 alineatul (4),
având în vedere recomandarea Comisiei,
având în vedere concluziile Consiliului European din 13 şi 14 martie 2009,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forţei de muncă,
întrucât:
(1) Consiliul a adoptat, la 12 iulie 2005, Recomandarea 2005/601/CE privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Comunităţii (în perioada 2005-2008)(1) şi Decizia 2005/600/CE privind orientările politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre(2), acestea formând împreună “Orientările integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă”. Statele membre au fost invitate să ţină cont de liniile directoare integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă în cadrul programelor lor naţionale de reformă (denumite în continuare “PNR”).
(2) Consiliul European de primăvară din 2006, 2007 şi 2008 a identificat şi a confirmat patru domenii prioritare (cercetare, dezvoltare şi inovare, mediul de afaceri, oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă şi o politică integrată privind energia şi infrastructurile), care sunt pietrele de temelie ale Strategiei reînnoite de la Lisabona. În aceste domenii Consiliul European a convenit asupra unui număr restrâns de acţiuni specifice, pe care a îndemnat statele membre să le finalizeze în termenele stabilite.
(3) În conformitate cu Concluziile Consiliului European de primăvară din 2006, statele membre prezintă anual rapoarte privind punerea în aplicare a planurilor naţionale de reformă (denumite în continuare “rapoarte de punere în aplicare”).
(4) Pe baza analizei Comisiei, în 2007 şi în 2008 au fost prezentate mai multe recomandări specifice fiecărei ţări.
(5) Pentru a asigura aplicarea coerentă şi integrată a Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, aceste recomandări se adoptă într-un singur instrument. Această abordare reflectă structura integrată a programelor naţionale de reformă şi a rapoartelor de punere în aplicare, precum şi coerenţa necesară între orientările privind ocuparea forţei de muncă şi orientările generale ale politicilor economice menţionate la articolul 99 alineatul (2) din tratat, astfel cum se subliniază la articolul 128 alineatul (2) din acesta.
(6) Consiliul European de primăvară din 2008 a lansat un al doilea ciclu al Strategiei reînnoite de la Lisabona, care se va încheia în 2010. Consiliul a adoptat, la 14 mai 2008, Recomandarea 2008/390/CE privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Comunităţii (pentru perioada 2008-2010)(3) şi, la 15 iulie 2008, Decizia 2008/618/CE privind orientările politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre(4), acestea formând împreună actualele “Orientări integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă”.
(7) Ulterior, statele membre au confirmat sau au actualizat programele lor naţionale de reformă ori au întocmit altele noi, pe care le-au transmis Comisiei până în luna octombrie 2008, însoţite de rapoarte de punere în aplicare. Pentru a asigura o mai bună coordonare a reformelor şi a consolida procesul de supraveghere multilaterală în cadrul Consiliului, Consiliul European din primăvara anului 2008 a cerut statelor membre să definească măsurile detaliate şi concrete prin care abordează răspunsurile politice specifice la orientările integrate, la recomandările specifice pentru fiecare ţară şi la “punctele de monitorizat” în programele lor naţionale de reformă şi în rapoartele de punere în aplicare ulterioare.
(8) În contextul actualei încetiniri a creşterii economice, Consiliul European din 2008 a convenit asupra unui Plan european de redresare economică (denumit în continuare “Planul de redresare”), pe baza unei propuneri venite din partea Comisiei. Acest plan prevede măsuri coordonate de sprijinire a bugetului, în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere, în vederea încurajării cererii şi a restabilirii încrederii, ţinând seama de poziţiile de plecare ale statelor membre şi de eforturile deja depuse ca răspuns la dificultăţile economice. Planul de redresare prevede ca sprijinul bugetar să fie însoţit de o accelerare a reformelor structurale iniţiate în baza Strategiei de la Lisabona în vederea stimulării economiei, precum şi a susţinerii potenţialului de creştere pe termen lung al Uniunii, în special prin promovarea tranziţiei către o economie care generează emisii scăzute de CO2 şi este bazată pe cunoaştere. De asemenea, acesta prezintă propuneri pentru stimularea pieţelor muncii din UE, în special prin punerea în aplicare a politicilor integrate în materie de “flexicuritate” bazate pe măsuri de integrare în viaţa activă şi pe competenţe. Acestea sunt esenţiale pentru promovarea capacităţii de încadrare în muncă şi asigurarea reintegrării rapide pe piaţa muncii.
(9) Comisia şi Consiliul vor evalua măsurile adoptate ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European, printre altele, ţinând seama în mod corespunzător de necesitatea de a asigura reversibilitatea deteriorării fiscale, îmbunătăţind elaborarea politicii bugetare şi asigurând viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice.
(10) Recomandările specifice pentru fiecare ţară cuprinse în Recomandarea 2008/399/CE a Consiliului din 14 mai 2008 privind actualizarea în 2008 a orientărilor generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Comunităţii şi aplicarea politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre(5) ar trebui actualizate ţinând seama de progresele înregistrate în punerea în aplicare a PNR şi de principiile Planului de redresare. Aceste recomandări ar trebui puse în aplicare în cel mai scurt timp. Comisia va acorda asistenţă în acest sens în cadrul parteneriatului de la Lisabona, va monitoriza şi va prezenta periodic rapoarte privind progresele înregistrate.
(11) În vederea aplicării integrale a Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, prezenta recomandare ar trebui să conţină, de asemenea, recomandări specifice pentru statele membre din zona euro.
(12) Parlamentul European a adoptat o rezoluţie cu privire la această recomandare(6),
RECOMANDĂ statelor membre să ia măsuri în conformitate cu orientările cuprinse în anexă.
____________
(1) JO L 205, 6.8.2005, p. 28.
(2) JO L 205, 6.8.2005, p. 21.
(3) JO L 137, 27.5.2008, p. 13.
(4) JO L 198, 26.7.2008, p. 47.
(5) JO L 139, 29.5.2008, p. 57.
(6) Avizul din 11 martie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
Adoptată la Luxemburg, 25 iunie 2009.
Pentru Consiliu
Preşedintele
L. MIKO
ANEXĂ
BELGIA
1. Creşterea PIB-ului a încetinit sensibil, fiind de 1,3% în 2008. Această scădere s-a datorat scăderii cererii externe şi înregistrării unei cereri interne moderate, determinate în mare măsură de rata ridicată a inflaţiei şi de impactul crizei financiare. Se preconizează o deteriorare şi mai accentuată a situaţiei economice în 2009. Se estimează că, în 2008, rata inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4,5%, aproape dublu faţă de rata înregistrată în 2007, fapt datorat în mare parte creşterii preţurilor interne la energie. Scăderea preţurilor la energie la nivel mondial ar trebui să determine reducerea inflaţiei în 2009. Comisia prevede pentru 2008 un deficit al finanţelor publice de 0,9%. Se estimează ca în 2008 datoria publică brută să se situeze în jurul valorii de 88% din PIB. Excedentul de cont curent tradiţional a devenit deficit în 2008 şi se prevede creşterea acestuia în 2009.
2. Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă a fost pozitivă în 2008, iar rata şomajului a scăzut la 6,9%. Cu toate acestea, perspectiva pentru 2009 este mult mai puţin încurajatoare, profilându-se o creştere a şomajului. Sectoarele cele mai afectate de criză sunt industria autovehiculelor şi industria siderurgică, dar şi sectorul financiar.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Belgia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Belgia a anunţat recent măsuri, inclusiv asistenţă financiară pentru IMM-uri.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Belgia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Belgia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost anunţate măsuri menite să reducă suplimentar presiunea fiscală asupra veniturilor salariale prin creşterea valorii veniturilor scutite de impozite pentru lucrătorii cu venituri mici sau medii, cu toate că este posibil să fie în continuare nevoie de măsuri suplimentare. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei muncii, în special pentru lucrătorii în vârstă şi pentru grupurile defavorizate, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, a spori concurenţa pe pieţele gazului şi electricităţii şi a ameliora rezultatele din domeniul cercetării şi dezvoltării.
6. Belgia este o economie axată pe exporturi, prin urmare este deosebit de important să îşi păstreze competitivitatea. În acest context, este extrem de important ca evoluţia costurilor salariale unitare să fie corelată cu cea practicată de cei mai importanţi parteneri comerciali. Cu toate acestea, competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2008. Creşterea concurenţei pe pieţele gazului şi electricităţii ar fi benefică. Continuarea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare este importantă pentru a accelera creşterea productivităţii şi a promova competitivitatea. Participarea redusă pe piaţa muncii, creşterea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei şi o datorie publică importantă periclitează viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, evidenţiind necesitatea de a creşte excedentele primare şi de a aplica politici care sprijină creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. O abordare integrată în ceea ce priveşte aplicarea reformelor structurale ar putea accelera obţinerea de rezultate concrete în Belgia. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Belgiei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Belgiei:
- să reducă suplimentar presiunea fiscală asupra veniturilor salariale, în special prin reducerea sarcinii fiscale asupra lucrătorilor cu venituri mici, vizând totodată pe termen mediu o mai mare limitare a cheltuielilor, în măsură să contribuie la consolidarea fiscală;
- să amelioreze concurenţa pe pieţele gazului şi electricităţii prin adoptarea unui cadru normativ mai favorabil concurenţei, cu autorităţi de reglementare deplin independente şi eficiente, şi să continue măsurile adoptate în legătură cu operatorii de transport şi distribuţie;
- să accelereze, în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, punerea în aplicare a unor măsuri coordonate care să îmbunătăţească eficienţa pieţei muncii, să reexamineze ajutoarele de şomaj pentru a permite o revenire rapidă a lucrătorilor aflaţi în şomaj pe piaţa muncii, să mărească participarea pe piaţa muncii (în special a lucrătorilor în vârstă şi a persoanelor provenite din imigraţie), să reducă disparităţile regionale şi să sporească participarea la învăţarea de-a lungul vieţii în toate regiunile.
BULGARIA
1. Impulsionat de cererea internă puternică, nivelul PIB-ului în Bulgaria a cunoscut o creştere accelerată, ajungând la 7% în primele nouă luni ale anului 2008, ceea ce a situat valoarea PIB-ului pe cap de locuitor la aproximativ 40% din media europeană. Se aşteaptă o creştere semnificativ mai moderată în 2009, având în vedere mediul extern care se deteriorează rapid şi condiţiile mai stricte de acordare a împrumuturilor. Media inflaţiei anuale a atins în 2008 o valoare record de 12%, determinată de creşterile externe ale preţurilor la produsele de bază şi favorizată de cererea internă şi de creşterea puternică a salariilor, care a depăşit considerabil creşterea productivităţii. Inflaţia se află pe o pantă descendentă, dar este probabil să rămână peste media UE. Situaţia bugetară este în continuare solidă, cu un excedent bugetar în 2008 de peste 3% din PIB, datorat atât unui echilibru favorabil al componentelor creşterii, cât şi unei colectări mai eficiente a impozitelor. Cu toate acestea, cererea internă ridicată, în special investiţiile care au determinat importuri ridicate de mijloace de producţie, a contribuit la deteriorarea deficitului de cont curent. Deficitul de cont curent se situează la un nivel ridicat, de aproape 25% din PIB.
2. Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu peste 3% în 2008, însă această rată de creştere va încetini în următorii doi ani. Rata şomajului a scăzut la 6% în 2008, însă se preconizează o uşoară creştere a acesteia în 2009. Deteriorarea recentă a climatului de afaceri şi cererea redusă în anumite sectoare, în special în industria prelucrătoare şi de construcţii, vor reduce probabil rata de ocupare a forţei de muncă în aceste sectoare şi în sectoarele economice conexe.
3. Bulgaria a pus în aplicare politici fiscale şi macroeconomice orientate spre stabilitate şi a anunţat recent măsuri, inclusiv îmbunătăţirea concurenţei în sectorul energetic şi în cel al vânzărilor cu amănuntul.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Bulgaria ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. În acest context, Bulgaria ar trebui să aplice în continuare o politică fiscală austeră şi să caute urgent soluţii la dezechilibrele sale macroeconomice. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Bulgaria a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Progresul a fost moderat, cu toate că în a doua parte a anului, ca urmare a unor decizii judicioase ale guvernului, a fost accelerată adoptarea de măsuri în acest sens. Bulgaria a continuat să aplice o politică fiscală prudentă, cu toate că eficienţa cheltuielilor publice are încă nevoie de îmbunătăţiri. Au fost, de asemenea, întreprinse măsuri încurajatoare pentru a îmbunătăţi organizarea şi calitatea educaţiei, însă aceasta trebuie modernizată suplimentar pentru a ameliora guvernanţa şi rezultatele obţinute. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice, iar realizarea la timp a analizei funcţionale independente anunţate este necesară pentru a ameliora semnificativ punerea în aplicare a reformelor. Rămân, de asemenea, de realizat progrese importante în ceea ce priveşte reducerea birocraţiei, realizarea de investiţii suplimentare în competenţe şi reforma sistemului public de cercetare şi dezvoltare.
6. În contextul crizei financiare şi economice mondiale, este cu atât mai important ca Bulgaria să îşi rezolve vulnerabilităţile macroeconomice (inflaţia ridicată şi un deficit de cont curent important) aplicând în continuare o politică fiscală austeră şi accelerând aplicarea reformelor structurale pentru a-şi întări competitivitatea. Bulgaria trebuie să accelereze ritmul de punere în aplicare a reformelor pentru a putea să facă tranziţia de la o economie bazată esenţial pe costuri mici către o economie mai productivă, bazată pe cunoaştere. Având în vedere contextul economic şi monetar actual, aceste reforme sunt, de asemenea, esenţiale pentru menţinerea competitivităţii economiei bulgare. Punerea în aplicare eficientă a reformelor necesare depinde într-o măsură decisivă de capacitatea Bulgariei de a îmbunătăţi urgent eficienţa şi eficacitatea administraţiei sale publice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Bulgariei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Bulgariei:
- să continue să consolideze de urgenţă eficienţa şi eficacitatea administraţiei sale publice, în special concentrându-se asupra posturilor cheie la nivel guvernamental, inclusiv asupra autorităţilor din domeniul concurenţei, a autorităţilor de supraveghere şi de reglementare, precum şi a celor din justiţie, şi să ia în continuare toate măsurile necesare pentru a asigura efectuarea unor verificări financiare eficiente şi gestionarea corectă a fondurilor structurale;
- să aplice în continuare o politică fiscală austeră, să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea cheltuielilor publice, să coreleze evoluţiile salariale cu creşterea productivităţii şi să susţină concurenţa efectivă, pentru a consolida competitivitatea şi a reduce dezechilibrele externe;
- să adopte şi să pună rapid în aplicare noi măsuri care să reducă substanţial birocraţia la nivel central şi local şi să diminueze întârzierile procedurale pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, ceea ce va sprijini, de asemenea, eforturile de combatere a corupţiei;
- în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, să se concentreze asupra ameliorării calităţii ofertei de forţă de muncă şi a ratei de ocupare a forţei de muncă întărind eficacitatea şi eficienţa politicilor active privind piaţa muncii şi asigurând o mai bună direcţionare a acestora, precum şi modernizând şi adaptând suplimentar sistemul de învăţământ pentru a adapta mai bine nivelul calificărilor la nevoile pieţei muncii, dar şi asupra reducerii abandonului şcolar.
REPUBLICA CEHĂ
1. Se estimează valori mai moderate ale creşterii PIB-ului în 2008, respectiv aproximativ 4%, Comisia estimând o accentuare a încetinirii sale în cursul anului 2009. Pentru rata medie a inflaţiei, care a atins nivelul anual de 6,3%, se estimează în prezent o scădere datorată atenuării efectului creşterii anterioare a taxelor şi impozitelor şi descreşterii preţurilor la energie. Deficitul bugetar a fost redus în decurs de câţiva ani, ajungând la 1,2% din PIB în 2008. Deficitul de cont curent a fost de aproximativ 1% din PIB în 2008 şi s-a înregistrat un excedent comercial important.
2. Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 1,8% din 2005, ajungând la 66,6% în 2008. Rata şomajului a scăzut la 4,3% în al treilea trimestru al 2008, valoarea cea mai mică din ultimii 12 ani. Conform previziunilor actuale, se aşteaptă o scădere moderată a creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă şi o creştere a şomajului. În contextul scăderii cererii pentru exporturi, se estimează că şomajul îi va afecta în mod special pe lucrătorii din industria autovehiculelor şi din alte industrii axate pe export.
3. Comisia va evalua măsurile adoptate de Republica Cehă ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 6, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
4. Republica Cehă a continuat să pună în aplicare programul său naţional de reformă. Au fost lansate o serie de reforme destinate să îmbunătăţească viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, să reducă sarcina administrativă, să susţină creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, să reformeze sistemul educaţional, să asigure o îmbătrânire activă şi să dezvolte o abordare a reformei pieţei muncii bazate în materie de “flexicuritate”. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi accesul la fonduri, pentru a creşte şi mai mult volumul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, pentru a consolida aplicarea legislaţiei privind drepturile de proprietate intelectuală şi pentru a integra grupurile defavorizate pe piaţa muncii.
5. Republica Cehă are un ritm rapid de îmbătrânire a populaţiei în UE, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra sistemelor de pensii şi de asistenţă medicală. Printre principalele dificultăţi structurale se numără, prin urmare, asigurarea viabilităţii pe termen lung a finanţelor publice şi încurajarea tranziţiei către o economie bazată pe cunoaştere. Soluţionarea acestor dificultăţi structurale va îmbunătăţi potenţialul de creştere, va crea locuri de muncă şi va face economia mai rezistentă la şocuri externe. Pentru aceasta este nevoie de reforme suplimentare în domeniile cercetării şi dezvoltării, inovării, educaţiei şi formării, de o abordare mai integrată în materie de “flexicuritate” a reformei pieţei muncii şi de o îmbunătăţire suplimentară a condiţiilor în care întreprinderile îşi desfăşoară activitatea. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
6. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Republicii Cehe să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Republicii Cehe:
- să îmbunătăţească viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice şi să continue reforma sistemului de pensii şi de asistenţă medicală;
- să sporească eforturile de îmbunătăţire a colaborării între sectorul de afaceri, universităţi şi instituţiile publice de cercetare şi dezvoltare, să promoveze creşterea ofertei de forţă de muncă pentru cercetare şi dezvoltare şi să sporească eficacitatea şi volumul investiţiilor publice în cercetare şi dezvoltare pentru a putea atinge obiectivul naţional în materie de cheltuieli în cercetare şi dezvoltare;
- în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, să modernizeze în continuare protecţia forţei de muncă, să îmbunătăţească eficienţa şi echitatea în sistemul de învăţământ şi de formare, în special capacitatea sa de adaptare la nevoile pieţei muncii, şi să ofere stimulente pentru investiţiile în formare, în special pentru lucrătorii în vârstă şi pentru cei slab calificaţi.
DANEMARCA
1. Creşterea PIB-ului a încetinit considerabil în 2008. Ajustarea descendentă a preţurilor locuinţelor a slăbit cererea internă, afectând consumul privat şi activitatea de construcţii. Condiţiile mai stricte de finanţare vor determina probabil o scădere mai rapidă a preţurilor pentru locuinţe, agravând astfel impactul încetinirii creşterii economice mondiale asupra economiei. Inflaţia, determinată de creşterea preţurilor la energie şi la produsele alimentare, a avut o rată medie de 3,6% în 2008, însă a început să încetinească. Excedentul bugetului de stat ar putea depăşi 3% din PIB în 2008, dar se estimează o scădere semnificativă în 2009 până aproape de nivelul de echilibru. Danemarca ar trebui să înregistreze un excedent de cont curent scăzut în 2008 şi 2009.
2. Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut în cursul anului 2008, dar se preconizează o scădere a acesteia în 2009. De asemenea, rata şomajului a crescut în ultimele luni ale anului 2008 şi este aşteptată să crească în 2009. Cu toate că acest lucru ar trebui să reducă pe termen scurt presiunea asupra pieţei muncii, este în continuare important să fie abordată problema deficitului de forţă de muncă existent şi să fie facilitată suplimentar tranziţia pe piaţa muncii. Una dintre provocările pe termen mediu în materie de ocupare a forţei de muncă rămâne aceea de a spori efectivele globale de forţă de muncă şi adaptarea calificărilor la cerinţele pieţei, în timp ce pe termen scurt se impune o reformă fiscală care să sprijine eforturile în acest sens.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Danemarca a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, politica fiscală generală se extinde cu aproximativ 1% din PIB, inclusiv reducerile de taxe şi creşterile cheltuielilor din 2009.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Danemarca ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere.
5. Danemarca a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. S-au înregistrat progrese suplimentare în cadrul planurilor de reformă lansate anterior, în special în ceea ce priveşte stimularea ofertei de forţă de muncă şi incluzând reducerile taxelor. Alte planuri de reformă fiscală şi privind piaţa muncii sunt în curs de elaborare ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei.
6. Potenţialul de creştere al Danemarcei depinde în mod fundamental de consolidarea ofertei de forţă de muncă şi a productivităţii acesteia şi de un randament sporit al investiţiilor în capitalul uman, cercetare şi inovare. Îmbătrânirea populaţiei a început să afecteze oferta de forţă de muncă, evidenţiind necesitatea de a aplica reforme care să stimuleze participarea şi numărul de ore lucrate. O altă provocare constă în creşterea concurenţei pentru a reduce nivelul relativ ridicat al preţurilor de consum în Danemarca. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
GERMANIA
1. În Germania, creşterea PIB-ului a încetinit, scăzând de la 2,5% în 2007 la 1,3% în 2008, în contextul în care încetinirea creşterii economice la nivel mondial a determinat o diminuare puternică a creşterii exporturilor. În plus, este foarte probabil ca existenţa unor condiţii mai stricte de finanţare şi perspectivele economice sumbre să reducă investiţiile. Prin urmare, se aşteaptă o încetinire semnificativă a activităţii economice în 2009. Pe fondul creşterii preţurilor la produsele de bază în prima jumătate a anului 2008, inflaţia a atins o valoare record de 3,2%, însă se aşteaptă o scădere a acesteia în 2009. Bugetul de stat a fost aproape echilibrat în 2008, iar Comisia preconizează un deficit de aproape 3% în 2009. Progresele importante în materie de competitivitate a preţurilor realizate în ultimii ani au contribuit la un excedent de cont curent de peste 7% din PIB în 2008.
2. În 2008, rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 1,3%, însă se preconizează că piaţa muncii va avea de suferit de pe urma încetinirii creşterii economice, rata şomajului urmând să crească în 2009. Ca urmare a deficitului de forţă de muncă şi a schimbărilor demografice, întreprinderile ar putea încerca să păstreze personalul calificat, concedierile afectându-i prin urmare mai ales pe lucrătorii slab calificaţi şi pe cei cu contracte de muncă temporară.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Germania a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Germania a adoptat recent o serie de măsuri, inclusiv investiţii în infrastructura educaţională şi alte infrastructuri, asigurarea necesarului de credit pentru afaceri, reducerea taxelor şi a contribuţiilor sociale, precum şi măsuri pentru evitarea concedierilor şi actualizarea calificărilor.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Germania ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Germania a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost întreprinse o serie de măsuri pozitive pentru a permite dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere, pentru a promova ecoinovarea şi reforma pieţei muncii. S-au realizat progrese în ceea ce priveşte obiectivul bugetar pe termen mediu şi calitatea finanţelor publice. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a promova concurenţa în domeniul serviciilor, pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi pentru a reduce şomajul structural.
6. Stimularea creşterii productivităţii şi soluţionarea problemei ratei ridicate a şomajului în rândul lucrătorilor slab calificaţi, în special în est, ar trebui să contribuie la menţinerea unei performanţe economice solide a Germaniei în viitor. În această privinţă, progresele în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare au un rol important. Cu toate acestea, o mai bună funcţionare a pieţei serviciilor, în special a serviciilor profesionale, şi a sectorului energetic şi a serviciilor feroviare, precum şi îmbunătăţirea mediului de afaceri ar putea susţine şi mai mult potenţialul de creştere al economiei germane. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Germaniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Germaniei:
- să îmbunătăţească cadrul concurenţial în domeniul serviciilor prin ameliorarea procedurilor de achiziţii publice, relaxarea suplimentară a normelor restrictive în meseriile şi serviciile reglementate şi prin continuarea ameliorării accesului la reţeaua feroviară;
- să continue măsurile planificate menite să sporească eficienţa şi eficacitatea serviciilor de plasament şi să promoveze integrarea pe piaţa muncii a lucrătorilor slab calificaţi şi a celor aflaţi de mult timp în şomaj prin aplicarea unei abordări în materie de “flexicuritate”, care asigură atât un acces mai bun la calificări, cât şi stimulente mai eficiente pentru muncă.
ESTONIA
1. După o creştere a PIB-ului de 6,3% în 2007, activitatea economică a cunoscut un regres în 2008. Se preconizează o adâncire a încetinirii creşterii economice în 2009. Această tendinţă este determinată de scăderea consumului privat şi a investiţiilor, pe fondul inflaţiei ridicate şi al aplicării unor condiţii mai stricte de creditare din trecut. Inflaţia este în scădere, corelată cu reducerea creşterilor salariale şi a preţurilor la produsele de bază la nivel mondial. Finanţele publice s-au deteriorat semnificativ şi, în ciuda reducerii importante a cheltuielilor, în 2008 a fost constatat un deficit bugetar, după ce în 2007 s-a înregistrat un excedent de 2,7% din PIB. Deficitul de cont curent a scăzut puternic, ajungând la 10% din PIB în 2008, iar Comisia preconizează că această scădere se va accentua şi mai mult.
2. Încetinirea activităţii economice afectează piaţa muncii, reflectându-se în creşterea rapidă a ratei şomajului. Previziunile actuale ale Comisiei indică o creştere a ratei şomajului în 2009 faţă de valoarea de aproximativ 5% din 2008. Cele mai afectate sectoare vor fi probabil cel al construcţiilor, cel al locuinţelor şi cel al vânzărilor cu amănuntul. Se aşteaptă o încetinire semnificativă a creşterilor salariale şi posibile reduceri salariale atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Condiţiile de pe piaţa muncii sunt în special dificile pentru lucrătorii în vârstă şi pentru tineri.
3. Ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Estonia a anunţat recent măsuri, inclusiv investiţii în infrastructură şi în îmbunătăţirea competenţelor.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Estonia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. În acest context, Estonia ar trebui să continue consolidarea fiscală. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Estonia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost luate o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi performanţele în domeniul cercetării şi dezvoltării şi al inovării, pentru a întări concurenţa şi a încuraja învăţarea de-a lungul vieţii. Acţiunile întreprinse au fost mai ezitante în ceea ce priveşte politica fiscală şi reformele structurale menite să faciliteze adaptarea pe piaţa muncii (în special politicile active pe piaţa muncii), reforme care ar putea contribui la limitarea inflaţiei şi a creşterilor salariale. Având în vedere rolul determinant al fondurilor structurale în finanţarea măsurilor prevăzute în planurile naţionale de reformă, este important să fie întărită capacitatea administrativă de a pune în aplicare programele necesare.
6. Exportul de bunuri şi servicii reprezintă un indicator cheie al performanţei economice globale a ţării. Trebuie întreprinse urgent reforme structurale care să sprijine realocarea necesară a resurselor către sectoarele orientate spre cererea externă şi cele cu valoarea adăugată ridicată. Trebuie continuate investiţiile în cercetare şi dezvoltare, în inovare şi în educaţie pentru a compensa scăderea competitivităţii costurilor în sectoarele cu utilizare intensivă a forţei de muncă şi pentru a asigura creşterea pe termen mediu şi lung a productivităţii şi a producţiei. Având în vedere situaţia precară a pieţei muncii, va fi nevoie să se acorde o importanţă mai mare politicilor active pe piaţa muncii şi învăţării de-a lungul vieţii pentru a putea ţine pasul cu cerinţele pieţei muncii. Un alt aspect important privind restabilirea competitivităţii constă în asigurarea faptului că evoluţia salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluţia productivităţii. Punerea în aplicare a pachetului de reforme privind piaţa muncii trebuie să fie monitorizată îndeaproape pentru a reduce rigidităţile pieţei muncii. Pentru a spori stabilitatea macroeconomică, este nevoie de o politică fiscală hotărâtă, orientată spre stabilitate, de o politică bine aplicată în domeniul concurenţei şi de îmbunătăţirea eficienţei energetice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Estoniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Estoniei:
- să urgenteze punerea în aplicare a noului pachet legislativ privind ocuparea forţei de muncă şi să crească eficienţa serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă, în special printr-o bună direcţionare a politicilor active pe piaţa muncii, menite să faciliteze tranziţia pe piaţa muncii.
IRLANDA
1. Din cauza deteriorării pieţei locuinţelor, amplificată de criza financiară, se estimează că în 2008 PIB-ul a scăzut cu 2% (comparativ cu creşterea de 6% din 2007). În plus, Irlanda este în mod deosebit expusă prognozelor de încetinire a creşterii economice a principalilor săi parteneri comerciali şi se anticipează ca PIB-ul real să se diminueze şi mai mult în 2009. După o perioadă de vârf în care a atins aproape 4%, la mijlocul anului 2008, inflaţia a încetinit accentuat spre sfârşitul anului 2008, iar Comisia se aşteaptă ca aceasta să scadă în continuare în 2009. Finanţele publice s-au deteriorat din cauza veniturilor fiscale semnificativ reduse, legate de corectarea preţurilor pe piaţa imobiliară şi de recesiune, în general. În 2008 deficitul bugetar a fost de 6% din PIB, spre deosebire de uşoarele excedente înregistrate în ultimii ani, existând riscul ca acest deficit să crească în continuare în mod considerabil. Balanţele de plăţi externe au înregistrat în ultimii ani dezechilibre datorate scăderii competitivităţii costurilor, iar pentru anul 2008 Comisia prevede un deficit de cont curent (de aproximativ 6% din PIB), acesta urmând să fie uşor mai mic în 2009.
2. Previziunile actuale legate de piaţa muncii sugerează că cifrele privind ocuparea forţei de muncă au scăzut în 2008 şi scăderea va continua în 2009. Se estimează că rata şomajului a crescut la 6,5% în 2008 şi se preconizează că va creşte în continuare în 2009. Cifra medie a persoanelor care au solicitat ajutor de şomaj a crescut cu 40% în 2008 faţă de 2007. Cei mai afectaţi de şomajul în creştere sunt lucrătorii din sectorul construcţiilor, în special bărbaţii tineri.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Irlanda a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Irlanda a adoptat recent măsuri, incluzând sprijin pentru sectorul locuinţelor şi sprijin financiar pentru persoanele cele mai vulnerabile.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Irlanda ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Irlanda a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. S-au luat măsuri pentru a creşte disponibilitatea locurilor în serviciile de îngrijire a copiilor şi pentru a îmbunătăţi nivelul de competenţe. Cu toate că sunt necesare eforturi suplimentare, sunt în derulare măsuri în vederea prezentării unui cadru pentru o politică a pensiilor pe termen lung. Evoluţiile de pe piaţa locuinţelor au avut efecte secundare mai pronunţate asupra finanţelor publice şi asupra creşterii PIB-ului decât ceea ce se preconiza.
6. Principalele dificultăţi cărora Irlanda trebuie să le facă faţă rezultă din consecinţele şocului înregistrat pe piaţa locuinţelor şi cele ale crizei financiare. Cu toate acestea, economia irlandeză a devenit, de asemenea, mai vulnerabilă din cauza eroziunii progresive a poziţiei sale concurenţiale. În prezent este imperativă reechilibrarea creşterii economice şi reinstaurarea competitivităţii prin măsuri de consolidare a creşterii productivităţii şi a politicilor salariale adecvate. Pe termen mediu, trebuie continuată reforma sistemului de pensii pentru a se asigura viabilitatea acestuia. Din cauza faptului că situaţia bugetară s-a deteriorat, de asemenea, în mod semnificativ, restabilirea viabilităţii bugetare ar trebui să fie o prioritate. Împreună cu o definire atentă a priorităţilor în materie de cheltuieli publice şi o promovare a reformelor care consolidează creşterea bazată pe o productivitate sporită, prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea capitalului fizic şi uman, această măsură va creşte capacitatea economiei irlandeze de a se adapta şi a se reîntoarce progresiv la o creştere durabilă pe termen mediu. În acest context, este nevoie de o concurenţă consolidată, inclusiv în domeniul comerţului cu amănuntul. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Irlandei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Irlandei:
- să restaureze progresiv viabilitatea fiscală;
- să favorizeze o adaptare rapidă către creşterea durabilă pe termen mediu prin măsuri menite să stimuleze productivitatea, care vor ajuta la restabilirea competitivităţii, şi prin politici salariale adecvate.
GRECIA
1. Creşterea PIB-ului a încetinit într-o oarecare măsură în 2008, pentru a ajunge puţin sub nivelul de 3%, în principal din cauza scăderii cererii externe. Comisia estimează că aceasta se va diminua şi mai mult în 2009, ca o consecinţă a reducerii din sectorul locuinţelor şi a nivelului mai puţin dinamic al investiţiilor. Inflaţia a depăşit 4% în 2008, creştere determinată de preţurile la energie şi la alimente, însă se preconizează că va scădea în 2009. Deficitul bugetar a ajuns la 3,4% din PIB în 2008, ca urmare a scăderii veniturilor şi, într-o măsură mai mică, a exceselor în cheltuieli. Se estimează ca în 2008 datoria publică brută să se situeze în jurul valorii de 94% din PIB. Contul curent va înregistra un deficit de 13,4% din PIB în 2008. Comisia se aşteaptă la o scădere a nivelului acestuia în 2009.
2. Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut în 2008, dar într-un ritm mai lent decât în anul precedent. Se estimează ca această creştere să aibă valori negative în 2009. Rata şomajului se estimează să crească până la 9% în 2009. Se aşteaptă ca, printr-o înăsprire a condiţiilor de creditare, criza financiară să afecteze în special IMM-urile. Efectele crizei se resimt deja în sectorul construcţiilor şi al transportului maritim.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Grecia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Grecia a anunţat recent măsuri orientate care includ sprijinirea financiară a IMM-urilor şi a grupurilor sociale vulnerabile din punct de vedere economic.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Grecia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programelor de stabilitate actualizate cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Grecia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost luate o serie de măsuri de reformare a sistemului de pensii. Derapajele fiscale din 2007 au subliniat nevoia de a continua consolidarea fiscală care a început în 2004. Grecia a acordat o atenţie sporită şi binevenită politicilor privind reformarea cu succes a administraţiei publice, care depinde în prezent de punerea în aplicare efectivă. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în privinţa politicilor active privind piaţa muncii, şi măsuri de combatere a muncii nedeclarate pentru ca Grecia să facă faţă provocărilor în materie de piaţa muncii. Ar trebui accelerată punerea în aplicare a reformelor în domeniul educaţiei şi formării.
6. Este imperativ, având în vedere mediul internaţional nefast, să se intensifice eforturile de remediere a dezechilibrelor macroeconomice şi a deficienţelor structurale din economia Greciei. Este esenţială continuarea reformei structurale pentru consolidarea competitivităţii şi a potenţialului de creştere economică. Grecia trebuie să acorde atenţie, în principal, punerii în aplicare a politicilor privind investiţiile în capital uman, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, îmbunătăţirea mediului de afaceri, inclusiv prin înfiinţarea ghişeelor unice, sporirea eficienţei administraţiei publice şi să depună eforturi în vederea realizării unui mediu macroeconomic viabil. Un alt aspect important privind restabilirea competitivităţii constă în asigurarea faptului că evoluţia salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluţia productivităţii. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Greciei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Greciei:
- să continue consolidarea fiscală pe termen mediu şi să îmbunătăţească eficienţa cheltuielilor primare, să accelereze reformele în curs privind administraţia financiară şi procesul bugetar, să reducă raportul între datorie şi PIB şi să avanseze punerea în aplicare a reformei sistemului de pensii;
- în vederea îmbunătăţirii competitivităţii şi a asigurării unor evoluţii adecvate ale costului salarial unitar, să ia măsuri pentru a spori concurenţa în domeniul serviciilor profesionale, să pună în aplicare reformele menite să sporească investiţiile în domeniul cercetării şi dezvoltării şi să utilizeze fondurile structurale într-un mod mai eficient în vederea accelerării proiectelor de investiţii orientate către creştere;
- să pună în aplicare reforma administraţiei publice, prin instituirea unor structuri eficiente de reglementare, control şi punere în aplicare, cu accent pe simplificarea mediului de reglementare pentru întreprinderi şi cetăţeni şi pe reducerea birocraţiei;
- în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, să modernizeze legislaţia privind protecţia locurilor de muncă, să reducă costurilor nesalariale asupra salariilor mici, să consolideze în continuare politicile active privind piaţa muncii şi să transforme munca nedeclarată în muncă legală; să accelereze punerea în aplicare a reformelor în domeniul educaţiei şi formării, să sporească participarea la învăţarea de-a lungul vieţii şi facilitarea tranziţiei către viaţa activă, în special pentru cei tineri.
SPANIA
1. Creşterea PIB-ul real al Spaniei a scăzut semnificativ la 1,2% în 2008. Este probabilă continuarea deceleraţiei în 2009. Această evoluţie este determinată de actuala scădere din sectorul construcţiilor de locuinţe, fiind agravată de criza financiară mondială şi de înăsprirea condiţiilor de creditare şi având drept rezultat un declin puternic al cererii interne. Inflaţia a crescut într-un ritm accelerat până la 4,1% în 2008, însă se preconizează că se va modera în mod semnificativ. În 2008 deficitul public a înregistrat nivelul de 3,4% din PIB, însemnând o deteriorare de peste 5% în comparaţie cu 2007. Deficitul de cont curent a ajuns la aproape 9,5% din PIB, dar Comisia se aşteaptă la o creştere mai moderată în 2009.
2. Rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut în 2008 şi va continua să scadă în 2009, cu toate că angajarea, în special a femeilor, a rămas importantă. Aceasta a determinat o rată a şomajului de peste 11% în 2008, aşteptându-se în continuare o creştere semnificativă până la un nivel de 16% în 2009. Imigranţii, tinerii şi lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare, în special bărbaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, sunt cei mai afectaţi, în timp ce sectorul construcţiilor de locuinţe şi cel al autovehiculelor sunt supuse unor riscuri deosebite.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Spania a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Spania a anunţat recent măsuri care includ investiţii pentru lucrări publice, facilitarea obţinerii de resurse financiare pentru IMM-uri şi asistenţă pentru şomeri.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Spania ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Spania a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. S-au înregistrat progrese în cadrul programului pentru o mai bună legiferare şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor, în abordarea aspectelor privind îmbunătăţirea funcţionării sectorului energetic, în special în privinţa interconexiunii cu ţările vecine.
6. Cea mai importantă provocare pe termen mediu este continuarea reformelor structurale pentru sprijinirea potenţialului de creştere economică, corectarea deficitului important de cont curent şi facilitarea restructurării sectorului locuinţelor. Esenţială în acest sens este provocarea de a îmbunătăţi competitivitatea. În acest scop, printre priorităţile importante se numără creşterea inovării, consolidarea concurenţei, în special în ceea ce priveşte serviciile, îmbunătăţirea reglementării pieţei închirierilor şi sporirea calităţii capitalului uman prin învăţarea de-a lungul vieţii şi punerea în aplicare a reformei educaţiei. Un alt aspect important privind îmbunătăţirea competitivităţii constă în asigurarea faptului că evoluţia salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluţia productivităţii la nivel de companie, în contextul dialogului social. Continuarea restructurării cheltuielilor publice către domenii care cresc productivitatea, precum cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, ar sprijini menţinerea locurilor de muncă şi a activităţii economice. Concurenţa sporită în sectorul serviciilor ar ajuta la menţinerea inflaţiei la cote reduse şi la creşterea competitivităţii bazate pe costuri a exporturilor. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Spaniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Spaniei:
- să promoveze o tranziţie rapidă către ocuparea forţei de muncă, continuând încurajarea mobilităţii, îmbunătăţirea nivelului de calificare şi contracararea segmentării pe piaţa muncii;
- să asigure aplicarea eficientă a reformelor în domeniul educaţiei, inclusiv la nivel regional, având ca obiective principale reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de absolvire a învăţământului secundar superior, şi să se asigure că universităţile de adaptează rapid la procesul Bologna;
- să amelioreze competitivitatea prin intensificarea concurenţei în servicii, inclusiv serviciile profesionale, şi în industriile de reţea (porturi, căi ferate, transport de mărfuri, telecomunicaţii şi energie electrică) şi să continue progresele în vederea consolidării eficienţei cercetării şi dezvoltării. În sectorul energiei electrice, Spania ar trebui să continue eliminarea tarifelor pentru a se asigura că nu există nicio distorsionare a preţurilor.
FRANŢA
1. Creşterea PIB-ului Franţei a scăzut semnificativ la 0,7% în 2008, în special din cauza cererii interne slabe. Investiţiile în capital şi locuinţe stagnează din cauza deteriorării perspectivelor economice şi a înăspririi condiţiilor de creditare. Se preconizează ca performanţa economică slabă să continue şi în 2009. Inflaţia a crescut în 2008 la o rată de 3,2%, dar se va diminua în 2009. Deficitul public a fost de 3,2% din PIB în 2008. Încetinirea globală a creşterii economice afectează exporturile, contribuind la o creştere prognozată a deficitului de cont curent de aproximativ 3,8% din PIB în 2008, tendinţă care se aşteaptă de către Comisie să continue.
2. Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă a fost aproape stagnantă în 2008 şi se aşteaptă să devină negativă în 2009. Şomajul s-a situat la circa 8% în 2008, dar ar trebui să crească în 2009. Actuala încetinire a creşterii economice a început să afecteze în mod semnificativ piaţa muncii din domeniul industriei, în special industria autovehiculelor înregistrând pierderi de locuri de muncă.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Franţa a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Franţa a anunţat recent măsuri care includ investiţii în infrastructură, în producţia şi eficienţa energiei, facilitarea obţinerii de resurse financiare pentru IMM-uri şi pentru sectorul de construcţii.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Franţa ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Franţa a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost adoptate unele măsuri, ca parte a programului global de reformă, în special în domenii care sprijină IMM-urile, utilizarea TIC, performanţele în cercetare şi dezvoltare, politicile de mediu, sectorul vânzării cu amănuntul, reformele pe piaţa muncii, îmbunătăţirea dialogului social şi planificarea politicii fiscale pe termen mediu. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi consolidarea bugetară pe termen mediu, concurenţa în sectorul energetic şi cel al transportului feroviar de marfă, iar în privinţa profesiilor reglementate - pentru a moderniza în continuare dreptul muncii şi a spori oportunităţile de formare profesională.
6. În cazul Franţei, provocările cheie pe termen mediu vor fi continuarea modernizării pieţei muncii pentru a îmbunătăţi funcţionarea acesteia şi pentru a remedia segmentarea pieţei muncii, precum şi continuarea îmbunătăţirii cadrului general de concurenţă în sectorul serviciilor şi a monitorizării progreselor în sectorul comerţului cu amănuntul. Aceste provocări trebuie abordate respectând cu stricteţe obiectivul anunţat de către guvern de creştere zero a volumului cheltuielilor de stat. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Franţei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Franţei:
- să accelereze ritmul consolidării bugetare şi al reducerii datoriei pe termen mediu prin aderarea la obiectivele privind cheltuielile şi, în special, să respecte ţinta de creştere zero a volumului cheltuielilor de stat. Aceste aspecte ar trebui să se conjuge cu o îmbunătăţire suplimentară a sistemului de pensii, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice;
- să îmbunătăţească în continuare cadrul general de concurenţă, cu o atenţie specială asupra: industriilor de reţea (gaz, energie electrică şi transportul feroviar de marfă) prin relaxarea reglementărilor restrictive în profesiile şi meseriile reglementate, în special în servicii, şi prin utilizarea eficientă a competenţelor autorităţii în domeniul concurenţei şi al autorităţii de reglementare în sectorul căilor ferate;
- în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, să continue modernizarea pieţei muncii pentru a reduce segmentarea pieţei muncii între diferitele tipuri de contracte, să sprijine intrarea şi tranziţia pe piaţa muncii şi să îmbunătăţească oportunităţile de învăţare de-a lungul vieţii, astfel încât acestea să fie mai bine aliniate la necesităţile pieţei muncii.
ITALIA
1. În 2008 economia italiană a scăzut estimativ cu 0,6%. Nivelul ridicat al inflaţiei, efectele negative asupra veniturilor şi gradul mare de incertitudinea au descurajat consumul privat, în timp ce scăderea cererii şi înăsprirea condiţiilor de finanţare au condus la niveluri scăzute ale investiţiilor. Deteriorarea competitivităţii costurilor şi cererea globală mai scăzută au avut, de asemenea, consecinţe asupra exporturilor. Comisia preconizează o scădere suplimentară a PIB-ului cu 2% în 2009. Inflaţia a atins o cotă de vârf în al treilea trimestru al anului 2008, dar se preconizează să diminueze. Deficitul bugetar, după ce a scăzut la 1,6% din PIB în 2007, are din nou o tendinţă ascendentă. Datoria brută este de aşteptat să fi depăşit 105% din PIB în 2008 şi să crească în continuare în anii 2009 şi 2010. Comisia estimează că deficitul de cont curent va depăşi 2% din PIB în 2008, dar că va rămâne stabil în 2009 şi 2010.
2. Deşi creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă este estimată a fi rămas la un nivel uşor pozitiv în 2008, se preconizează că va deveni negativă în 2009. Din cauza creşterii forţei de muncă într-un ritm superior creării de locuri de muncă, rata şomajului a crescut în 2008 pentru prima dată în zece ani şi se preconizează ca această tendinţă negativă să continue în 2009. Persoanele cu un nivel scăzut de calificare şi lucrătorii cu contracte atipice sunt printre grupurile cele mai vulnerabile în contextul crizei.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Italia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Italia a adoptat măsuri care vizează stimularea consumului privat, în special sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse, şi investiţiile.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Italia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Italia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Progresele cele mai vizibile sunt în domeniul ajustării fiscale. Au fost introduse unele măsuri vizând îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special prin abrogarea unei serii de acte normative redundante şi prin îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice. S-a stabilit drept obiectiv reducerea cu 25% până în 2012 a sarcinii administrative a întreprinderilor şi este pe cale de a fi finalizat un proiect care vizează măsurarea sarcinii. O primă serie de măsuri au fost adoptate în cadrul unei abordări în materie de “flexicuritate”, rămânând de văzut care va fi impactul noilor măsuri în domeniul educaţiei şi al cercetării. Sunt necesare eforturi suplimentare în vederea consolidării concurenţei.
6. Economia Italiei a fost încetinită pe parcursul câtorva ani de creşteri mici de productivitate şi de un nivel al datoriei publice care a depăşit în mod constant PIB-ul, cu toate că datoria sectorului întreprinderilor şi a celui al gospodăriilor este relativ scăzută. Datoria publică afectează viabilitatea financiară. Politicile cheie necesare pentru abordarea provocărilor legate de productivitate presupun reforme structurale ample, incluzând consolidarea cadrului concurenţial, îmbunătăţirea în continuare a mediului de afaceri prin eliminarea birocraţiei la toate nivelurile guvernului, îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii şi promovarea cercetării şi dezvoltării. Ar trebui acordată o atenţie mai mare formării capitalului uman, în timp ce capitalul de muncă nefolosit ar trebui mai bine exploatat, în special în zona de sud. Un alt aspect important al restabilirii competitivităţii constă în asigurarea faptului că evoluţia salariilor este aliniată cu evoluţia productivităţii, prin descentralizarea suplimentară a mecanismului de fixare a salariilor. Pentru a valorifica reformele bugetare realizate în iulie 2008, este important ca pe termen mediu finanţele publice să se menţină pe o linie constantă şi viabilă, în vederea creării unor condiţii mai favorabile pentru investiţii şi pentru a permite cheltuieli mai importante pentru capitalul uman şi infrastructură. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Italiei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Italiei:
- să continue consolidarea fiscală pe termen mediu în vederea îmbunătăţirii viabilităţii finanţelor publice, în special prin reducerea creşterii cheltuielilor primare curente şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice, şi să dezvolte cadrul pentru viitorul federalism fiscal pentru a susţine acest obiectiv;
- să continue şi, atunci când este posibil, să accelereze eforturile pentru: a introduce şi a aplica reforme cuprinzătoare pentru consolidarea concurenţei pe pieţele de servicii şi de produse, pentru simplificarea legislaţiei şi reducerea poverii administrative la toate nivelurile de guvernare şi pentru a reforma administraţia publică, îmbunătăţind astfel productivitatea;
- în cadrul unei abordări în materie de “flexicuritate” şi în vederea reducerii disparităţilor regionale, să asigure funcţionarea eficientă a serviciilor de ocupare a forţei de muncă, să promoveze învăţarea de-a lungul vieţii, să continue realocarea cheltuielilor sociale, în limitele constrângerilor finanţelor publice, astfel încât să stabilească treptat un sistem cuprinzător în ceea ce priveşte ajutorul de şomaj, şi să combată în continuare munca nedeclarată; să îmbunătăţească eficienţa, rezultatele şi standardele sistemului de educaţie.
CIPRU
1. Creşterea PIB-ului real a încetinit moderat pentru a ajunge la 3,6% în 2008, iar cererea internă şi, în special, consumul privat au continuat să crească cu fermitate. Comisia preconizează o continuare a moderării creşterii economice în 2009 până la circa 1%, în principal din cauza impactului pe care diminuarea activităţii economice a principalilor parteneri comerciali ai Ciprului îl va avea asupra turismului şi asupra cererii externe de locuinţe. Gradul din ce în ce mai ridicat de îndatorare a gospodăriilor şi mediul nesigur ar putea, de asemenea, să reducă nivelul consumului privat. Rata inflaţiei de 4,4% în 2008 a fost de două ori mai ridicată decât în 2007, în special din cauza preţurilor mai ridicate la petrolul importat şi la alimente. Comisia se aşteaptă la o scădere a nivelului acesteia până la 2% în 2009. Se estimează ca bugetul de stat să înregistreze un excedent de 1% din PIB în 2008. Scăderea cererii externe, scăderea veniturilor din turism, creşterea considerabilă a preţurilor la petrol şi la produsele de bază şi creşterile salariale nominale au afectat competitivitatea economiei cipriote şi au mărit deficitul de cont curent la peste 13% din PIB în 2008. Se estimează că acesta va scădea la 12% în 2009. Este necesară recâştigarea competitivităţii prin măsuri de consolidare a creşterii productivităţii şi evoluţii adecvate ale costului salarial unitar.
2. Estimările actuale privind piaţa muncii arată că, în 2008, creşterea locurilor de muncă a fost de aproximativ 2%, în timp ce rata şomajului a rămas la aproximativ 4%. Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă este prognozată să încetinească în cursul anului 2009, ceea ce va conduce la o creştere a şomajului până la aproximativ 5%. Evoluţiile actuale de pe piaţa muncii indică faptul că turismul şi sectorul construcţiilor, precum şi forţa de muncă străină din aceste sectoare, în mare măsură cu un nivel redus de calificare, vor fi probabil cel mai grav afectaţi de impactul crizei.
3. Ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Cipru a anunţat recent măsuri care includ sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse şi a împrumuturilor pentru locuinţele ieftine. De asemenea, au fost anunţate măsuri care să asigure sprijin pentru sectorul de construcţii şi cel al turismului, inclusiv paşi în vederea accelerării procedurilor pentru a facilita punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Cipru ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Cipru a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Politicile microeconomice vizând să dezvolte societatea informaţională şi să creeze condiţiile pentru o dezvoltare durabilă, împreună cu politicile cuprinzătoare de integrare socială, au contribuit la performanţele bune înregistrate de Cipru în 2008. Au fost supuse aprobării Camerei Reprezentanţilor măsuri pentru a sprijini viabilitatea fiscală pe termen lung, în special în materie de pensii. Pentru a se completa aceste eforturi, trebuie luate măsuri suplimentare pentru reformarea sistemului de asistenţă medicală. În Cipru sunt promovate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi inovaţia, mai mult decât cercetarea şi dezvoltarea, având în vedere orientarea spre servicii a economiei şi dimensiunea micro ale majorităţii întreprinderilor. Se află în derulare punerea în aplicare a strategiei de învăţare de-a lungul vieţii, iar concomitent ar trebui întreprinse noi acţiuni pentru reformarea sistemului de educaţie secundară tehnică şi profesională şi a sistemului de ucenicie. În domeniul microeconomiei, câteva noi măsuri au ajutat la remedierea concurenţei insuficiente în domeniul serviciilor profesionale.
6. Economia cipriotă are un nivel puternic de specializare comercială, care, împreună cu gradul de deschidere al ţării, sporesc vulnerabilitatea faţă de şocurile externe. Tranziţia actuală către o economie mai diversificată şi bazată pe inovare este importantă pentru a creşte capacitatea de adaptare la concurenţa din partea economiilor cu costuri mai reduse. Trebuie depuse eforturi pentru a creşte productivitatea muncii prin investiţii în cunoaştere, noi tehnologii, competenţe, mediu de afaceri şi inovare. O provocare importantă a politicilor va fi creşterea competitivităţii ţării. Date fiind dezechilibrele externe relativ importante, va fi esenţial să se intensifice reformele structurale care vor duce la creşterea productivităţii şi vor alinia nivelul salariilor cu productivitatea. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Ciprului să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Ciprului:
- să continue eforturile de dezvoltare a oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, în special pentru cei cu un nivel de calificare scăzut, şomeri şi grupuri defavorizate, prin continuarea punerii în aplicare a măsurilor din cadrul recent aprobatei Strategii naţionale de învăţare de-a lungul vieţii, inclusiv a reformelor sistemului de învăţământ profesional, de educaţie, formare şi ucenicie, inclusiv noul sistem modern de ucenicie.
LETONIA
1. Potrivit Comisiei, creşterea PIB-ului Letoniei s-a deteriorat brusc în 2008, de la peste 10% în 2007 la o scădere estimată de aproximativ 2%. Situaţia economică precară şi criza financiară au limitat accesul la creditare, antrenând efecte negative asupra consumului privat şi asupra pieţei locuinţelor. Investiţiile au fost afectate în mod deosebit şi se aşteaptă ca acestea să se fi diminuat cu aproape 9% în 2008. Este probabil ca PIB-ul să continue să scadă semnificativ pentru un anumit timp. Inflaţia a crescut într-un ritm accelerat până la 15,3% în 2008, dar va scădea în 2009. Recesiunea profundă va avea un efect negativ asupra soldului bugetar, Comisia estimând un deficit de aproape 3,5% din PIB în 2008. Scăderea cererii interne a contribuit la corectarea unor dezechilibre externe puternice. Importurile s-au redus semnificativ în 2008, ceea ce a ajutat la reducerea deficitului de cont curent la aproximativ 15% din PIB.
2. Rata de ocupare a forţei de muncă va scădea considerabil în 2009. Şomajul este în prezent în creştere şi se aşteaptă să crească substanţial faţă de valoarea de 6,5% pe care a înregistrat-o în 2008. Până acum pierderile de locuri de muncă au afectat în principal lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare din sectorul construcţiilor şi al comerţului cu amănuntul, însă în prezent sunt afectate din ce în ce mai mult şi alte grupuri. O serie de grupuri defavorizate, precum şi tinerii vor fi probabil afectaţi, inversând evoluţiile pozitive din ultimii ani privind angajarea în cadrul acestor grupuri.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în coroborare cu asistenţa financiară internaţională convenită în decembrie 2008, Letonia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, care ar trebui să ajute şi la îmbunătăţirea accesului la resurse financiare şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macrofinanciară. Pe parcursul anului 2008 a devenit clar că Letonia se va confrunta cu o încetinire pronunţată şi prelungită a creşterii economice. Presiunile asupra pieţelor financiare şi de capital din Letonia s-au acumulat, precum şi în sistemul bancar, conducând la acceptarea de către autorităţi a nevoii urgente de asistenţă financiară internaţională. În acest context, la 12 decembrie 2008, Parlamentul leton a adoptat un program de stabilizare economică şi revigorare a creşterii economice, care ar trebui să ajute la menţinerea încrederii în sistemul financiar la nivel naţional şi internaţional, să contribuie direct şi indirect la stoparea şi inversarea tendinţei de deteriorare a competitivităţii costurilor şi a presiunilor inflaţioniste prin reduceri ale costurilor salariale din sectorul public ca axă principală a unei discipline fiscale mult mai stricte, precum şi consolidarea potenţialului de creştere a economiei printr-o serie de reforme structurale.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Letonia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. În acest context, Letonia ar trebui să respecte obiectivele privind finanţarea publică stabilite în Programul de stabilizare economică, să remedieze urgent dezechilibrele macroeconomice şi să pună în aplicare pe deplin memorandumul privind balanţa de plăţi. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Letonia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Guvernul a redus cheltuielile planificate şi a propus măsuri de limitare a creşterilor salariale în sectorul public. S-au luat măsuri de îmbunătăţire a performanţelor în domeniul cercetării şi dezvoltării. S-au întreprins acţiuni notabile de creştere a ofertei de forţă de muncă pe termen mediu, dar sunt necesare mai multe eforturi pentru a dezvolta o strategie de învăţare de-a lungul vieţii. Cadrul de reglementare a fost îmbunătăţit în continuare. S-au înregistrat anumite progrese în privinţa îmbunătăţirii accesului la serviciile de îngrijire a copiilor.
6. Provocarea imediată pentru Letonia din punct de vedere al politicilor economice este asigurarea stabilităţii macrofinanciare, deoarece există un risc de încetinire pronunţată şi prelungită a creşterii economice. Pe termen mediu trebuie să se faciliteze tranziţia către sectoarele comerciale de la sectoarele orientate către cererea internă, prin investiţii în materie de cercetare, dezvoltare, inovare şi educaţie permiţând sporirea productivităţii. Sunt necesare reforme structurale urgente pentru a asigura în continuare flexibilitatea pieţei muncii şi a sprijini tranziţia, în principal prin măsuri mai eficiente de integrare în viaţa activă şi formare. Politicile privind salarizarea din domeniul public ar trebui să ofere semnalul potrivit pentru moderarea salariilor din sectorul privat, ceea ce va contribui la controlarea inflaţiei şi la menţinerea competitivităţii bazate pe costuri a exporturilor. Punerea în aplicare rapidă şi hotărâtă a programelor prevăzute în cadrul fondurilor structurale va avea un efect pozitiv asupra consolidării potenţialului de ofertă al economiei, va sprijini gradul de ocupare a forţei de muncă şi va garanta accesul la finanţare al întreprinderilor. Este esenţial să se menţină capacitatea administrativă de punere în aplicare a acestor programe. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Letoniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Letoniei:
- să continue aplicarea unei politici fiscale restrictive, în cadrul căreia prioritatea cheltuielilor este identificată cu atenţie, iar măsurile privind atât impozitele, cât şi cheltuielile sunt axate pe consolidarea potenţialului de ofertă al economiei;
- aceste eforturi ar trebui să fie facilitate prin adoptarea unui cadru fiscal puternic, pe termen mediu, cu plafonarea strictă a cheltuielilor;
- pentru a reduce inflaţia şi a îmbunătăţi competitivitatea, să promoveze o moderare salarială în sectorul public şi privat; consolidarea măsurilor de implicare în viaţa activă şi prin sporirea capacităţii de răspuns a sistemelor de educaţie şi formare la nevoile pieţei muncii, inclusiv prin punerea în aplicare a unei strategii coerente de învăţare de-a lungul vieţii;
- să integreze mai îndeaproape politicile de cercetare, dezvoltare şi inovare, în special prin parteneriate între actorii cheie din sectorul privat şi public şi prin stimulente suplimentare pentru investiţiile provenind din sectorul privat.
LITUANIA
1. Pentru 2008 Comisia preconizează o creştere a PIB-ului cu 3,4%, mult mai puţin decât în 2007 (8,9%). Din cauza corectării înregistrate pe piaţa locuinţelor, nivelul investiţiilor a scăzut. Condiţiile de creditare mai stricte, care au diminuat venitul real şi au scăzut încrederea întreprinderilor şi consumatorilor, vor determina o reducere a cererii interne în 2009. Inflaţia a atins, în 2008, un nivel ridicat de 11,1%, fiind alimentată de preţurile ridicate la produsele de bază şi de presiunile salariale interne. Deficitul public a crescut din cauza deteriorării situaţiei economice globale şi a cheltuielilor suplimentare. Comisia se aşteaptă la un nivel apropiat de 3% din PIB pentru 2008 şi, de asemenea, în 2009, ca urmare a adoptării unei serii de măsuri de economie. Este posibil ca creşterile salariale semnificative să fi pus în pericol competitivitatea externă a ţării, care, împreună cu cererea externă redusă, vor diminua creşterea exporturilor în 2009. Cu toate acestea, în anii următori, se aşteaptă o încetinire a creşterii salariului nominal. În plus, cererea internă diminuată va reduce, probabil, creşterea importurilor, ceea ce va duce la o scădere a deficitului de cont curent de la nivelul estimat de 12,6% din PIB în 2008. În continuare, este necesară pregătirea pentru impactul pe care îl va avea închiderea convenită a centralei energo-nucleare de la Ignalina din 2010 asupra PIB-ului potenţial şi a preţurilor interne ale energiei.
2. Valorile actuale ale pieţei muncii sugerează că în 2008 creşterea locurilor de muncă a fost negativă şi şomajul se preconizează că a crescut peste valoarea de 5%. Disponibilizările masive sunt deja în creştere, afectând în special persoanele cu un nivel mai scăzut de calificare, tinerii cu calificare redusă, locuitorii de la sate şi lucrătorii în vârstă. Diferenţele regionale în ceea ce priveşte nivelul şomajului ar putea să devină mai pronunţate.
3. La 9 decembrie 2008, noul guvern desemnat a adoptat un program guvernamental anticriză care a anunţat un număr de măsuri fiscale de remediere a dezechilibrelor macroeconomice ale ţării şi de reducere a deficitul public general începând din 2009.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Lituania ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. În acest context, Lituania ar trebui să respecte obiectivele privind finanţarea publică stabilite în programul său anticriză. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Lituania a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost puse în aplicare câteva măsuri pentru a îmbunătăţi gradul de angajare al tinerilor şi a oferi formare în domeniul antreprenorial. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda domenii cheie de politică care îmbunătăţesc stabilitatea macrofinanciară şi reduc inflaţia. În plus, va fi nevoie de un sprijin suplimentar pentru încurajarea investiţiilor străine directe, îmbunătăţirea performanţelor în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi a mediului de reglementare, sporirea numărului de servicii de îngrijire a copiilor şi îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii.
6. Nivelurile ridicate de creştere economică şi de emigraţie au generat presiuni asupra pieţei muncii şi au alimentat creşteri ale costurilor forţei de muncă, influenţând astfel negativ competitivitatea Lituaniei. Încetinirea actuală a creşterii economice va conduce totuşi la niveluri crescute de şomaj, prin urmare importanţa politicilor în materie de piaţa muncii devine vitală. Cu toate acestea, cea mai urgentă provocare rămâne reducerea dezechilibrelor macroeconomice importante. Pentru a controla inflaţia şi a opri deteriorarea gradului de competitivitate, evoluţiile salariale trebuie să fie aliniate mai îndeaproape cu productivitatea. Unele măsuri de frânare a creşterilor salariale în sectorul public au fost deja puse în aplicare în conformitate cu politica generală de economii la capitolul cheltuieli. Ar trebui îmbunătăţit mediul de afaceri, iar capacitatea administrativă ar trebui consolidată. Mai mult, creşterea productivităţii trebuie consolidată prin îmbunătăţirea nivelului de competenţe şi ridicarea performanţei în materie de inovare, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Lituaniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Lituaniei:
- pe baza bugetului pentru anul 2009, să consolideze stabilitatea macroeconomică prin continuarea politicii fiscale restrictive în cadrul căreia prioritatea cheltuielilor este identificată cu atenţie;
- să menţină competitivitatea externă prin corelarea mai strânsă a evoluţiilor salariale cu creşterile de productivitate, inclusiv la nivel sectorial;
- să sprijine activitatea economică prin avansarea punerii în aplicare a programelor UE finanţate prin fondurile structurale ale UE, precum şi să se asigure că punerea în aplicare a reformelor structurale din cadrul sistemelor de cercetare, dezvoltare şi inovare rămâne o prioritate care beneficiază de un angajament financiar suficient, cu o atenţie sporită asupra resurselor umane pentru cercetare şi dezvoltare şi un angajament mai amplu al societăţilor în favoarea inovării;
- să intensifice eforturile de reformare a sistemelor de educaţie şi formare pentru a asigura calitatea şi relevanţa acestora faţă de nevoile pieţei muncii şi să promoveze învăţarea de-a lungul vieţii, în special pentru lucrătorii în vârstă.
LUXEMBURG
1. Creşterea PIB-ului a încetinit în 2008, ajungând la valoarea de aproximativ 1%, mult mai puţin decât cea din 2007 (5,2%), din momentul în care a început să se resimtă încetinirea creşterii economiei mondiale. Se anticipează ca această tendinţă de scădere să continue în 2009, fiind generată de niveluri scăzute ale cererii externe şi ale investiţiilor private. Inflaţia a crescut într-un ritm accelerat şi a depăşit 4% în 2008, ca urmare a preţurilor ridicate la energie şi produse alimentare, dar se preconizează că va scădea în 2009. Este probabil ca încetinirea economică să fi redus excedentul bugetar la 3,0% din PIB în 2008. Potrivit Comisiei, Luxemburgul ar urma să anunţe un excedent de cont curent de peste 8% din PIB pentru anul 2008, dar este probabil ca acesta să se diminueze într-o oarecare măsură în 2009.
2. Gradul de ocupare a forţei de muncă a continuat să crească în 2008, iar rata şomajului a rămas la nivelul de 4,1%. În 2009 se anticipează ca situaţia să fie mai puţin bună, cu diminuări ale creşterii locurilor de muncă şi sporirea ratei şomajului. Luxemburgul se va confrunta cu provocări generate de actuala criză care vor afecta probabil sectorul financiar, transporturile şi industria siderurgică, precum şi întreprinderile care lucrează pentru industria autovehiculelor.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Luxemburgul a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la finanţare şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Luxemburgul a anunţat recent unele măsuri, incluzând reducerea fiscalităţii asupra întreprinderilor şi sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Luxemburg ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere.
5. Luxemburgul a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă, înregistrând unele progrese privind creşterea ratei ocupării locurilor de muncă în cazul lucrătorilor în vârstă, reducerea abandonului şcolar, înlăturarea barierelor artificiale din sistemul educaţional şi creşterea atractivităţii mediului economic. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru abordarea acestor provocări fundamentale.
6. Datorită faptului că sectorul financiar reprezintă peste un sfert din PIB, actuala criză financiară ar putea afecta în mod grav această ţară. În plus, creşterile comparativ rapide ale costurilor salariale unitare vor avea probabil un efect negativ asupra competitivităţii. Această degradare va continua probabil în anii următori, deoarece se preconizează o scădere a productivităţii în 2008 şi 2009. Într-o perspectivă mai îndepărtată, sistemul de pensii are nevoie de reformare pentru a-i asigura viabilitatea pe termen lung. Gradul de ocupare a forţei de muncă a populaţiei cu domiciliul în Luxemburg rămâne sub media europeană, iar cel al lucrătorilor în vârstă este în mod special scăzut. De asemenea, Luxemburgul trebuie să-şi îmbunătăţească atractivitatea mediului de afaceri. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
UNGARIA
1. După o scădere bruscă până la 1,1% în 2007 (în principal din cauza programului de ajustare fiscală început la mijlocul anului 2006), creşterea PIB-ului a încetinit până la valoarea de 0,9% în 2008, în pofida unei producţii agricole importante. În viitor se aşteaptă o încetinire puternică a creşterii economice, având în vedere deteriorarea rapidă a mediului extern. Criza financiară a avut efecte negative foarte puternice asupra pieţelor financiare şi de schimb valutar din Ungaria, ducând la o îngheţare temporară a pieţei titlurilor de stat, o scădere dramatică a pieţei bursiere şi o depreciere puternică a monedei. Inflaţia a depăşit 6% în 2008, însă tendinţa este descendentă de la mijlocul anului 2007 şi va continua. În ciuda încetinirii creşterii economice, în 2008 Comisia estimează că deficitul bugetar se reduce la 3,3% din PIB, datorită ajustărilor suplimentare planificate de autorităţi. Deficitul de cont curent a crescut până la un nivel de aproximativ 7% din PIB în 2008.
2. Gradul de ocupare a forţei de muncă a scăzut cu aproape 1% în 2008 şi această tendinţă va continua în 2009. Rata şomajului va continua probabil să crească, de la nivelul de aproximativ 7,7% înregistrat în 2008. În funcţie de intensitatea încetinirii creşterii economice, s-ar putea ca şomajul să nu afecteze doar persoanele cu un nivel redus de calificare, grupurile şi zonele geografice defavorizate.
3. La 19 noiembrie 2008, în contextul unui împrumut comunitar pentru balanţa de plăţi vizând să sprijine capacitatea de răspuns a Ungariei la turbulenţele pieţei financiare, autorităţile au semnat un memorandum de înţelegere care fixează condiţiile de politică economică care însoţesc rambursarea acestuia, în special cele privind consolidarea fiscală şi reforma guvernanţei financiare.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Ungaria ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. În acest context, Ungaria ar trebui să pună în aplicare pe deplin memorandumul privind balanţa de plăţi. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Ungaria a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Este posibil ca politica fiscală să aibă din nou ca rezultat un nivel de consolidare mai bun decât previziunile pentru anul 2008. Sunt necesare eforturi suplimentare privind reforma structurală şi cea de pe piaţa muncii. Fondurile structurale au un rol cheie în punerea în aplicare a programului naţional de reformă şi execuţia acestora este, în mare parte, în derulare. Ca urmare a turbulenţelor de pe piaţa financiară, autorităţile din Ungaria au adoptat o serie de măsuri de consolidare a încrederii pe piaţă, incluzând accelerarea reducerii deficitului, consolidarea guvernanţei fiscale, precum şi o mai bună reglementare şi supraveghere a sectorului financiar.
6. Provocarea Ungariei în materie de strategie politică este limitarea impactului negativ al crizei financiare, menţinând totodată stabilitatea financiară şi favorizând credibilitatea politicii economice. În acest scop, trebuie evitată o deteriorare suplimentară a competitivităţii externe, prin asigurarea corelaţiei între creşterile salariale şi cele ale productivităţii. Pe termen mediu este primordial să se depună eforturi de îmbunătăţire a stabilităţii fiscale şi macroeconomice. Acest lucru necesită sporirea eficienţei sectorului public şi al asistenţei medicale şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii, în special continuarea reformei sistemului de protecţie socială în vederea rentabilizării muncii. În ciuda progreselor înregistrate în acest domeniu de la mijlocul anului 2006, se pot realiza economii suplimentare în termeni de eficienţă în sectorul public. Rata globală a ocupării forţei de muncă în Ungaria (57,3%) s-a clasat pe poziţia a treia în clasamentul celor mai reduse rate din UE în 2007, participarea tinerilor, persoanelor în vârstă şi a altor grupuri defavorizate fiind în mod special foarte limitată. Capacitatea de răspuns a sistemului de educaţie şi de formare la nevoile pieţei muncii trebuie să fie dezvoltată în continuare pentru a lupta eficace împotriva problemelor legate de calificările inadecvate. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Ungariei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Ungariei:
- să se bazeze pe progresele semnificative realizate în materie de consolidare fiscală pentru a aplica măsurile necesare de asigurare a unei reduceri durabile a deficitului public şi a ratei datoriei publice, acţionând mai mult pe latura cheltuielilor;
- să continue reforma administraţiei publice şi a sistemelor de asistenţă medicală, de pensii şi de învăţământ, în scopul asigurării viabilităţii fiscale pe termen lung şi al îmbunătăţirii eficienţei economice. Acest lucru ar trebui să includă etape de ridicare a vârstei efective de pensionare, de punere în aplicare cu rigurozitate a reformei adoptate privind sistemul de pensii de invaliditate şi de restructurare în continuare a sistemului de asistenţă medicală;
- să consolideze în continuare şi să orienteze mai bine politicile active pe piaţa muncii în vederea ameliorării situaţiei înregistrate pe piaţa muncii, în special cea cu care se confruntă grupurile sau zonele geografice defavorizate;
- să continue să îmbunătăţească nivelul de competenţe şi prin sporirea participării adulţilor la procesul de învăţare de-a lungul vieţii, să îmbunătăţească capacitatea de adaptare a sistemului de educaţie şi formare la nevoile pieţei forţei de muncă şi să asigure accesul tuturor la un sistem de educaţie şi formare de înaltă calitate.
MALTA
1. Pentru 2008 Comisia preconizează o creştere a PIB-ului cu 2,1%, mai puţin decât nivelul de 3,9% atins în 2007. Se estimează ca nivelul creşterii PIB-ului să scadă în 2009. Inflaţia a crescut într-un ritm accelerat până la nivelul de 5,7% în octombrie 2008, din cauza preţurilor internaţionale mai mari la alimente şi petrol şi poate şi din cauza concurenţei interne slabe şi a dependenţei puternice de importurile de energie. Poziţia fiscală s-a deteriorat în 2008, deficitul bugetar ridicându-se la 3,5% din PIB. Scăderea cererii mondiale a contribuit la mărirea deficitului de cont curent.
2. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă a scăzut în 2008 şi această tendinţă va continua în 2009 odată cu încetinirea ritmului activităţilor economice. Gradul de angajare a femeilor a crescut uşor în 2007, la 36,9%, însă rămâne cel mai scăzut nivel din UE. Dimpotrivă, rata ocupării forţei de muncă a persoanelor în vârstă a scăzut (la nivelul de 28,3%) în 2007. Şomajul va înregistra probabil o creştere de la nivelul de 6,5% în 2008, afectând în principal lucrătorii cu un grad scăzut de calificare din industria prelucrătoare şi din turism, dar şi alte sectoare ar putea fi din ce în ce mai mult ameninţate.
3. Pentru a răspunde încetinirii activităţii economice, Malta a anunţat recent adoptarea de măsuri, incluzând accelerarea investiţiilor în infrastructură, mediu şi turism, precum şi reducerea fiscalităţii asupra gospodăriilor.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Malta ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Malta a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. S-au realizat progrese în domeniul concurenţei şi în reformarea pieţei muncii. Printre iniţiativele pozitive din 2008 figurează paşi importanţi către privatizarea şantierelor navale, adoptarea unei abordări integrate în materie de “flexicuritate” şi stabilirea unui obiectiv pentru reducerea poverii administrative. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea viabilităţii sistemului de asistenţă medicală, a mediului de afaceri şi diversificarea surselor de energie. Progresele realizate în materie de continuare a consolidării bugetare au încetinit în 2008.
6. Malta este puternic dependentă de importurile de energie, resurse naturale, factori de producţie şi bunuri de consum. Dezvoltarea economică a Maltei se bazează pe resursele umane, domeniu în care este nevoie de îmbunătăţiri importante în ceea ce priveşte învăţarea de-a lungul vieţii în rândul peroanelor cu un nivel redus de calificare şi continuarea reducerii abandonului şcolar. Dimensiunile mici ale economiei conferă aspectelor legate de concurenţă o relevanţă deosebită şi impun îmbunătăţiri în mediul de afaceri. Utilizarea mai eficientă a finanţelor publice necesită o reformă suplimentară a sistemului de asistenţă medicală. Cu toate că Malta şi-a diversificat baza economică, sunt încă necesare progrese suplimentare pentru a remedia actuala dependenţă puternică de turism şi de fabricarea produselor electronice. Provocarea asigurării competitivităţii necesită reforme structurale suplimentare care vor consolida productivitatea şi o aliniere a creşterilor salariale la creşterile de productivitate. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Maltei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Maltei:
- să consolideze concurenţa în vederea controlării inflaţiei şi a menţinerii competitivităţii, în special prin reducerea ajutoarelor de stat şi prin redirecţionarea acestora către obiective orizontale, precum şi prin întărirea poziţiei autorităţii privind concurenţa;
- să îşi intensifice eforturile pentru a atrage mai multe persoane pe piaţa muncii, în special din rândul femeilor şi al lucrătorilor în vârstă, printre altele prin facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor; să îşi intensifice eforturile pentru a combate munca nedeclarată şi să încurajeze participarea pe piaţa muncii, inclusiv printr-un sistem de asigurări sociale care să încurajeze într-o mai mare măsură participarea pe piaţa muncii.
ŢĂRILE DE JOS
1. În Ţările de Jos, creşterea reală a PIB-ului a scăzut de la 3,5% în 2007 la 1,9% în 2008. În 2009 se estimează o diminuare a creşterii ca urmare a încetinirii globale a creşterii economice, o reducere a investiţiilor şi o frânare substanţială a consumului privat. Accentuată de creşterea anterioară a preţurilor la alimente şi energie, inflaţia s-a ridicat la nivelul de 2,2% în 2008. Excedentul bugetar a sporit la 1,1% din PIB în 2008. Cu toate acestea, Comisia se aşteaptă ca excedentul să se transforme într-un deficit bugetar de 1,4% din PIB pentru anul 2009 şi de 2,7% în 2010. În pofida încetinirii globale, se anticipează un excedent de cont curent de 8% din PIB pentru Ţările de Jos în 2008, care se va reduce la 6,5% din PIB în 2009.
2. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, cu aproape 2%, a continuat în 2008, dar se preconizează să devină negativă în 2009. Ca urmare, şomajul a scăzut în 2008, însă se prognozează că va spori în 2009. Până în prezent angajatorii nu au dorit să recurgă la concedieri, fiindu-le teamă să nu se regăsească în situaţia de a nu găsi personal calificat în momentul în care economia se va revigora. Sectorul industrial şi cel financiar vor fi probabil cele mai grav afectate.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Ţările de Jos au adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Ţările de Jos au anunţat recent unele măsuri, incluzând reducerea fiscalităţii asupra IMM-urilor şi diminuarea contribuţiilor de securitate socială ale lucrătorilor, reduceri ale timpului de lucru, şi a adoptat măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare atât pentru IMM-uri, cât şi pentru întreprinderile mai mari.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Ţările de Jos ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Ţările de Jos au continuat punerea în aplicare a programului lor naţional de reformă. Au fost adoptate măsuri de creştere a ofertei de forţă de muncă, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori numărul de ore prestate. În pofida stagnării cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare, s-au înregistrat progrese în creşterea coerenţei la nivelul ansamblului de politici, prin introducerea unor noi structuri de guvernanţă, prin elaborarea unei strategii coerente pentru cercetare şi dezvoltare şi pentru inovare, precum şi prin integrarea ansamblului de politici pentru inovaţie.
6. Sporirea numărului global de ore prestate şi îmbunătăţirea performanţelor în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare vor sprijini obţinerea de rezultate economice importante în viitor. Traducerea strategiei pe termen lung în materie de cercetare şi dezvoltare şi de inovare în măsuri coerente şi eficiente de politică pentru a stimula în special cheltuielile din sectorul privat alocate cercetării şi dezvoltării reprezintă o provocare. Trebuie garantată viabilitatea finanţelor publice, având în vedere îmbătrânirea populaţiei şi reducerea ofertei de forţă de muncă ca urmare a acestui fenomen. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Ţărilor de Jos să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Ţărilor de Jos:
- să adopte măsuri suplimentare, incluzând facilitarea tranziţiei pe piaţa muncii, în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, pentru a îmbunătăţi participarea femeilor, a persoanelor în vârstă şi a grupurilor defavorizate, în vederea sporirii numărului global de ore prestate.
AUSTRIA
1. Creşterea PIB-ului a încetinit în 2008, în scădere de la 3,1% în 2007 la 1,7%. Creşterea este de aşteptat să se diminueze cu peste 1% din cauza scăderii exporturilor şi a unei scăderi bruşte a investiţiilor. Inflaţia globală a atins aproape 4% la mijlocul anului 2008, dar în prezent este în scădere rapidă. Potrivit Comisiei, Austria a înregistrat un deficit bugetar mic de 0,6% din PIB în 2008, care se va mări semnificativ în 2009. Cu un excedent de cont curent estimativ de peste 3% din PIB în 2008, estimat să rămână în jurul aceluiaşi nivel în 2009 şi în 2010, soldurile externe sunt solide.
2. Gradul de ocuparea a forţei de muncă a crescut cu 1,6% în 2008, dar este de aşteptat ca acesta să se micşoreze în 2009, iar şomajul se aşteaptă să crească din nou, după aproape trei ani de scădere. Acele grupuri de pe piaţa muncii cu perspective de angajare tradiţional limitate, în special lucrătorii în vârstă şi persoanele cu un nivel de calificare scăzut, sunt susceptibile de a suferi cel mai mult. Locurile de muncă pentru lucrătorii temporari din sectorul industrial au fost primele reduse. În prezent, cea mai afectată parte a economiei este industria autovehiculelor.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Austria a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Austria a anunţat recent unele măsuri, incluzând reducerea impozitării şi sprijinirea financiară suplimentară a gospodăriilor, facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare, precum şi investiţii importante în infrastructură, eficienţă energetică şi cercetare şi dezvoltare.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Austria ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Austria a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. S-au depus eforturi pentru a creşte rata de ocupare a forţei de muncă a lucrătorilor în vârstă, nivelul de educaţie al tinerilor defavorizaţi, prin combaterea diferenţelor între femei şi bărbaţi de pe piaţa muncii şi prin consolidarea educaţiei antreprenoriale. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a întări consolidarea fiscală pe termen mediu şi pentru a creşte nivelul concurenţial.
6. Provocarea cheie a Austriei pe termen mediu este de a se transforma într-o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaştere. Austria a crescut cheltuielile în domeniul cercetării şi dezvoltării în mod semnificativ. Ar trebui acordată o mai mare atenţie nu numai creşterii cheltuielilor pentru cercetare, ci şi formării capitalului uman. Moderarea salarială susţinută a consolidat poziţia competitivă a Austriei la nivel mondial şi a condus la crearea de locuri de muncă pentru forţa de muncă în creştere. Provocarea pentru Austria este asigurarea unei mai bune utilizări a resurselor de forţă de muncă, în special a lucrătorilor în vârstă, şi îmbunătăţirea integrării, educării şi formării profesionale a grupurilor defavorizate. Asigurarea viabilităţii sistemului de asistenţă socială se bazează pe reforme şi pe consolidarea fiscală de durată, care trebuie să fie armonizată cu consolidarea cheltuielilor publice în domenii care sunt cruciale pentru dezvoltarea pe termen mediu. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Austriei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Austriei:
- să îmbunătăţească în mai mare măsură stimulentele acordate lucrătorilor în vârstă în vederea menţinerii acestora pe piaţa forţei de muncă, prin punerea în aplicare a unei strategii globale care să includă ameliorarea formării la locul de muncă, adaptarea condiţiilor de muncă, consolidarea eforturilor de reformare a schemelor de pensionare anticipată, acordându-se o atenţie specială schemei de pensionare pe motiv de handicap, şi îmbunătăţirea rezultatelor în materie de educaţie obţinute de tinerii din grupurile defavorizate.
POLONIA
1. Potrivit Comisiei, creşterea PIB-ului Poloniei a încetinit de la 6,7% în 2007 la 5% în 2008. Această creştere energică a fost în principal determinată de consumul privat şi de ritmul dinamic al investiţiilor. Creşterea PIB-ului va încetini în continuare în 2009 din cauza reducerii ritmului exporturilor al investiţiilor. Inflaţia a atins cota maximă de aproximativ 4,25% în 2008, dar ar trebui să încetinească în 2009. Deficitul bugetar este estimat să fi crescut uşor la 2,5% din PIB în 2008, iar Comisia anticipează că se va deteriora în continuare cu circa 1% în 2009. Este probabil ca deficitul de cont curent, de 5,6% din PIB în 2008, să rămână la acest nivel în anul 2009.
2. Gradul de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 3% în 2008 şi rata şomajului a scăzut în continuare la 7,4%. Cu toate acestea, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă va încetini semnificativ în 2009, cu o rată a şomajului estimată să crească la 8,4%. Evoluţiile actuale de pe piaţa muncii arată că sectoarele orientate către export, industria prelucrătoare, construcţiile şi transportul sunt cel mai grav lovite de încetinirea activităţii economice. Se va pune mai mult accent pe creşterea ratei de integrare în viaţa activă şi pe îmbunătăţirea mobilităţii forţei de muncă între sectoare şi domenii de activitate, contribuind, de asemenea, la restabilirea competitivităţii costurilor în cadrul economiei după perioada de ocupare rapidă a forţei de muncă şi de creştere a salariilor.
3. Polonia a anunţat recent adoptarea unor măsuri, incluzând sprijinirea IMM-urilor şi a gospodăriilor cu venituri reduse, pentru a răspunde încetinirii creşterii economice, dar continuă să îşi concentreze eforturile asupra reducerii cheltuielilor şi asigurării viabilităţii finanţelor publice.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Polonia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Polonia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost luate o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi concurenţa în industriile de reţea, a consolida politicile active pe piaţa muncii, a îmbunătăţi mediul juridic pentru întreprinzători şi a stabili legături între educaţie şi formarea profesională, pe de o parte, şi piaţa muncii, pe de altă parte. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi controlul asupra cheltuielilor, a stimula performanţa cercetării şi dezvoltării, a reforma sistemele de asigurări sociale şi a creşte gradul de participare la procesul de învăţare de-a lungul vieţii.
6. Performanţa economică a Poloniei este estompată de o serie de probleme structurale interconectate, un nivel scăzut de productivitate a muncii şi o utilizare scăzută a forţei de muncă. Combinarea eforturilor pentru a finaliza reforma sistemelor de asigurări sociale cu o creştere a numărului de lucrători în vârstă ar putea consolida simultan oferta de forţă de muncă şi îmbunătăţi viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă ar beneficia de îmbunătăţirea suplimentară a mediului de afaceri, de dezvoltarea infrastructurii, precum şi de îmbunătăţirea calităţii capitalului uman. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Poloniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Poloniei:
- să continue politica de disciplină bugetară pe termen mediu şi să introducă mecanisme suplimentare pentru îmbunătăţirea controlului asupra cheltuielilor, în special prin reformarea sistemului de securitate socială pentru agricultori;
- să continue reforma sectorului public de cercetare pentru stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării, şi să încurajeze cercetarea şi dezvoltarea în sectorul privat;
- să accelereze investiţiile în infrastructura sectorului energetic şi al transporturilor prin utilizarea eficientă a fondurilor structurale;
- să dezvolte o abordare integrată în materie de “flexicuritate”, prin punerea în aplicare a unei strategii de îmbătrânire activă, continuarea acţiunilor de îmbunătăţire a politicii active pe piaţa muncii, în special pentru grupurile defavorizate, revizuirea sistemelor de asigurări sociale în vederea îmbunătăţirii stimulentelor pentru a munci şi punerea în aplicare a strategiei de învăţare de-a lungul vieţii.
PORTUGALIA
1. Potrivit Comisiei, creşterea PIB-ului Portugaliei a scăzut de la aproximativ 2% în 2007 la 0,2% în 2008. Această încetinire este consecinţa investiţiilor reduse şi a rezultatelor slabe înregistrate în sectorul exporturilor, asociate scăderii cererii externe. În 2009, se preconizează ca cererea internă să continue să scadă, ceea ce ar avea ca rezultat accentuarea încetinirii. În 2008, inflaţia a crescut până la 2,7%, rămânând însă inferioară mediei zonei euro şi, în prezent, cunoaşte o decelerare ca urmare a recentei tendinţe de scădere a preţurilor la nivel mondial şi a unei cereri reduse. Fenomenul de contractare înregistrat în Portugalia în ultimii ani a continuat, deficitul bugetar depăşind, în 2008, doar cu puţin nivelul de 2% din PIB. Deficitul de cont curent s-a accentuat, atingând 11,8% din PIB în 2008 ca urmare a încetinirii creşterii exporturilor şi a preţurilor ridicate la produsele de bază. Este probabil ca, în 2009, deficitul de cont curent să se reducă.
2. Gradul de ocupare a forţei de muncă în Portugalia a înregistrat o uşoară creştere în 2007, rata acesteia stabilizându-se la aproximativ 68%. Şomajul a atins valoarea de vârf de 8,1% în 2007, dar a scăzut moderat în 2008. Cererea externă scăzută începe să afecteze gradul de ocupare a forţei de muncă în importantul sectorul axat pe exporturi. În timp ce economia trece în continuare printr-o perioadă de tranziţie, şomajul structural va continua să crească, afectând în special categoriile slab calificate şi defavorizate.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Portugalia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice şi în contextul Planului de redresare, Portugalia a aprobat recent un nou program de buget pentru a finanţa o iniţiativă extinsă (Iniţiativa pentru investiţii şi ocuparea forţei de muncă) pentru a consolida investiţia publică orientată şi pentru a susţine investiţia privată şi ocuparea forţei de muncă. Aceasta se alătură deciziilor anterioare de a reduce fiscalitatea asupra întreprinderilor şi de a creşte sprijinul financiar pentru familiile cu venituri reduse.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Portugalia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Portugalia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost luate măsuri importante în vederea unei reduceri durabile a deficitului public, reformării administraţiei publice şi îmbunătăţirii viabilităţii finanţelor publice. De asemenea, au fost luate măsuri pentru atingerea obiectivului privind cheltuielile publice în domeniul cercetării şi dezvoltării, pentru îmbunătăţirea investiţiilor private, precum şi pentru soluţionarea deficienţelor sistemului de inovare. Sistemul educaţional a devenit mai eficient şi a fost încheiat un acord privind revizuirea codului muncii cu partenerii sociali, acesta fiind deja aprobat de Parlament. Este necesar să se depună eforturi suplimentare în vederea continuării reorientării cheltuielilor publice către o utilizare care favorizează mai mult o potenţială creştere economică, a monitorizării rezultatelor şi a sporirii concurenţei eficace pe pieţele energiei.
6. Finanţele publice s-au consolidat ca urmare a reducerii semnificative a deficitului bugetar, a progreselor realizate în domeniul consolidării fiscale şi a reformei administraţiei publice. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit, la fel ca şi domeniile educaţiei şi formării. Cu toate acestea, Portugalia se confruntă în continuare cu o serie de provocări semnificative pentru a asigura o mai bună creştere a productivităţii şi o poziţie externă mai echilibrată. În acest context, Portugalia ar obţine avantaje în urma continuării aplicării şi monitorizării unei abordări strategice mai bine integrate, bazate pe sinergiile dintre politici, care asigură calitatea cheltuielilor publice, îmbunătăţeşte funcţionarea pieţelor, sporeşte eficienţa sistemelor de învăţământ şi de formare şi stimulează competitivitatea. Un alt aspect important privind restabilirea competitivităţii constă în asigurarea faptului că evoluţia salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluţia productivităţii. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită. Măsurile puse în aplicare în ultimii ani cu privire la sursele regenerabile de energie şi cele adoptate deja în contextul Iniţiativei pentru investiţii şi ocuparea forţei de muncă reprezintă evoluţii importante.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Portugaliei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Portugaliei:
- să îşi intensifice eforturile de reorientare a cheltuielilor publice către domenii care favorizează sporirea potenţialului de creştere şi a competitivităţii externe a ţării, menţinând în acelaşi timp un control ferm asupra cheltuielilor publice în ansamblu, în acest context de consolidare fiscală pe termen mediu şi de reformă a administraţiei publice;
- să îşi continue eforturile de îmbunătăţire în mod durabil a eficienţei globale a sistemului de învăţământ şi să continue dezvoltarea sistemului de formare profesională adaptat nevoilor pieţei muncii, prin realizarea completă a cadrului naţional de calificări şi cu participarea părţilor interesate respective;
- să pună în aplicare legislaţia în vederea modernizării protecţiei locurilor de muncă, în special codul muncii care a fost adoptat, în scopul atenuării segmentării pieţei muncii, în cadrul abordării în materie de “flexicuritate”.
ROMÂNIA
1. În 2008, creşterea PIB-ului României s-a accelerat, atingând, conform estimărilor, nivelul de 7,8%, ca urmare în special a unei creşteri record a consumului privat şi a investiţiilor. Cu toate acestea, este probabil ca în 2009 să se înregistreze o încetinire semnificativă a creşterii, ca urmare a condiţiilor mult mai stricte de creditare, a scăderii încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi a reducerii cererii externe. Inflaţia a crescut până la aproximativ 8% în 2008, însă, în 2009, Comisia se aşteaptă ca aceasta să scadă. Deficitul public a atins, conform estimărilor, nivelul de 5,2% din PIB în 2008 şi, în absenţa unei modificări de politică, este probabil ca această tendinţă să continue în 2009. În ciuda unei relaxări ca urmare a scăderii cererii interne, se estimează ca deficitul de cont curent să rămână ridicat, la 13% din PIB în 2008 şi la un nivel de două cifre în 2009.
2. Se preconizează ca gradul de ocupare a forţei de muncă să rămână sub 60% în 2009, iar şomajul să înregistreze o uşoară creştere. Rata şomajului în rândul tinerilor, de peste 20%, se numără printre cele mai ridicate din UE. Se preconizează că încetinirea creşterii economice mondiale va determina un nivel mai ridicat al şomajului, în special în anumite sectoare economice, inclusiv în cele care s-au confruntat cu o penurie a forţei de muncă (industria autovehiculelor, sectorul textil şi cel petrochimic, precum şi domeniul construcţiilor). Şomajul va afecta, în special, lucrătorii slab calificaţi şi pe cei tineri.
3. Comisia va evalua măsurile adoptate de România pentru a asigura consolidarea fiscală ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În ceea ce priveşte finanţele publice, Comisia şi Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. În acest context, România ar trebui să intensifice măsurile de continuare a consolidării fiscale şi să caute urgent soluţii la dezechilibrele sale macroeconomice. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 6, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
4. România a continuat să pună în aplicare programul său naţional de reformă, cu toate că progresele înregistrate au fost modeste. Politica sa fiscală a continuat să fie laxistă, ceea ce a alimentat dezechilibrele macroeconomice şi fiscale. România a pus în aplicare unele măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii educaţiei, cu toate acestea mai sunt multe de făcut. De asemenea, România a continuat punerea în aplicare a strategiei sale în domeniul cercetării şi dezvoltării. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice. Rămân de realizat progrese importante în ceea ce priveşte reducerea birocraţiei şi realizarea de investiţii suplimentare în dobândirea de competenţe.
5. În contextul economic actual, prima prioritate a României ar trebui să fie combaterea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale care pun în pericol durabilitatea traiectoriei creşterii economice pe termen mediu şi lung. În acelaşi timp, pe măsură ce avantajele sale în materie de costuri se estompează, România ar trebui să intensifice reformele structurale pentru a face tranziţia de la o economie bazată pe avantaje în materie de costuri la o economie bazată într-o mai mare măsură pe productivitate, inovare şi cunoaştere, exploatând noi surse de creştere. Punerea în aplicare eficientă a reformelor necesare depinde într-o măsură esenţială de capacitatea României de a îmbunătăţi urgent eficienţa şi eficacitatea administraţiei sale publice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
6. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă României să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă României:
- să consolideze eficienţa, eficacitatea şi independenţa administraţiei publice, atât la nivel central, cât şi local, prin crearea unei capacităţi eficace de control de reglementare şi de aplicare a legii;
- în vederea menţinerii competitivităţii pe pieţele externe şi a limitării deficitului de cont curent şi a inflaţiei, să înăsprească în mod semnificativ politica fiscală şi să pună urgent în aplicare un cadru fiscal pe termen mediu cu caracter obligatoriu, să revizuiască structura cheltuielilor pentru a mări cota cheltuielilor care stimulează creşterea, inter alia, prin reducerea şi reorientarea ajutoarelor de stat către obiective orizontale, şi să menţină evoluţia salariilor în corelaţie cu creşterea productivităţii;
- în contextul unei politici coerente pentru o mai bună legiferare, să pună urgent în aplicare măsuri în vederea reducerii în mod semnificativ a procedurilor administrative şi a întârzierilor înregistrate în obţinerea de autorizaţii, în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri, ceea ce va ajuta, de asemenea, în lupta împotriva corupţiei;
- să amelioreze calitatea şi importanţa sistemelor de învăţământ şi de formare pe piaţa muncii, inclusiv a învăţării de-a lungul vieţii, să reducă abandonul şcolar şi să faciliteze tranziţia tinerilor la viaţa activă, inclusiv prin formări la locul de muncă.
SLOVENIA
1. Potrivit Comisiei, creşterea PIB-ului Sloveniei a încetinit, trecând de la 6,8% în 2007 la 4% în 2008, şi se estimează că îşi va continua încetinirea în 2009. Inflaţia a crescut în mod considerabil în 2007 ca urmare a creşterii preţurilor energiei şi produselor alimentare şi a presiunilor puternice ale cererii, însă a înregistrat o scădere până la 1,8% la sfârşitul anului 2008 faţă de valoarea maximă de 6,5%. Se preconizează că deficitul de cont curent va creşte până la un nivel de aproximativ 6% din PIB în 2008. Pentru 2009 Comisia estimează că acest deficit va înregistra doar o scădere uşoară. Se preconizează că finanţele publice, care au înregistrat un excedent în 2007, au devenit deficitare în 2008.
2. În mod similar cu activitatea economică, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă a început să îşi piardă dinamismul în a doua jumătate a anului 2008, după o perioadă de puternic dinamism, şi se preconizează că acest lucru va continua şi în 2009. Se estimează că rata şomajului a scăzut până la 4,5% în 2008 şi că va creşte în 2009. Indicaţiile actuale sugerează o creştere a ratei şomajului în serviciile axate pe exporturi şi cele cu utilizare intensivă a forţei de muncă, ceea ce îi va afecta în special pe lucrătorii cu contracte pe durată determinată (mai ales lucrătorii tineri şi străini) şi pe cei slab calificaţi.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Slovenia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, guvernul a adoptat măsuri de stimul bugetar în decembrie 2008.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Slovenia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Slovenia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost adoptate măsuri semnificative în vederea consolidării legăturii dintre sistemul de învăţământ şi piaţa muncii. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi viabilitatea fiscală pe termen lung, rezultatele în domeniul cercetării şi dezvoltării şi concurenţa, precum şi pentru a dezvolta în continuare “flexicuritatea”, continuând punerea în aplicare a măsurilor de eficienţă energetică. Au fost realizate progrese, de asemenea, în privinţa valorificării potenţialului întreprinderilor.
6. Slovenia se confruntă cu o serie de provocări în domeniul reformei sistemului de pensii şi al îmbătrânirii active în vederea soluţionării implicaţiilor bugetare ale îmbătrânirii populaţiei. Eliminarea rigidităţilor structurale pe pieţele muncii şi a produselor ar contribui la absorbirea şocurilor specifice fiecărei ţări şi la consolidarea capacităţii de ajustare a Sloveniei în cadrul zonei euro. Este, de asemenea, esenţial să se limiteze creşterea salarială care depăşeşte îmbunătăţirea productivităţii, în vederea garantării unei creşteri şi a unei competitivităţi durabile. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Sloveniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Sloveniei:
- să reformeze sistemul de pensii şi să adopte măsuri de promovare a îmbătrânirii active, avându-se în vedere creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă şi optimizarea viabilităţii pe termen lung a finanţelor publice;
- în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, să combată segmentarea pieţei muncii în special prin revizuirea protecţiei locurilor de muncă în cazul contractelor pe durată nedeterminată şi a condiţiilor oferite de aşa-numitele locuri de muncă pentru studenţi.
SLOVACIA
1. Potrivit Comisiei, creşterea PIB-ului Slovaciei a încetinit, scăzând de la 10,4% în 2007 la 7,1% în 2008, în special ca urmare a scăderii cererii externe. Creşterea a fost sprijinită de o cerere internă dinamică, inclusiv de un consum public şi privat puternic, şi de investiţii importante în construcţii. În 2009, economia Slovaciei va înregistra o creştere mai lentă. Inflaţia a crescut până la 4% în 2008, dar va scădea în 2009. Comisia preconizează că deficitul public va creşte până la un nivel de 2,2% din PIB în 2008. Se estimează că, în 2008, deficitul de cont curent a reprezentat 6% din PIB şi că va rămâne la acest nivel în 2009.
2. Gradul de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 2,3% în 2008, dar se estimează că această tendinţă va încetini în 2009. Se preconizează că rata şomajului va fi în continuare ridicată, la un nivel de peste 10% în 2009. Se aşteaptă ca întreprinderile axate pe exporturi, în special din sectorul autovehiculelor, şi salariaţii cu contracte atipice să fie cel mai grav afectaţi de încetinirea activităţii economice.
3. Slovacia a adoptat recent măsuri, inclusiv de sprijinire financiară a IMM-urilor, ca răspuns la încetinirea creşterii economice.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Slovacia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Slovacia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost adoptate o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri şi a reformării sistemului de învăţământ şi de formare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea spiritului antreprenorial, a concurenţei în domeniul furnizării de energie, pentru elaborarea unei strategii privind îmbătrânirea activă şi pentru soluţionarea problemei încadrării în muncă a tinerilor.
6. Printre provocările principale pe termen mediu ale Slovaciei figurează continuarea reducerii şomajului, în special a celui pe termen lung, îmbunătăţirea calităţii sistemului de învăţământ şi de formare, consolidarea capacităţii de încadrare în muncă a anumitor categorii, precum şi reducerea treptată a diferenţelor regionale atât în privinţa veniturilor, cât şi a ocupării forţei de muncă. În domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, va fi important să se amelioreze calitatea rezultatelor şi gradul de implicare a sectorului privat. În contextul recentei intrări în zona euro, Slovacia trebuie, de asemenea, să pună mai mult accent pe disciplina fiscală în vederea garantării stabilităţii macroeconomice şi a îmbunătăţirii capacităţii de ajustare a economiei. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Slovaciei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Slovaciei:
- să garanteze, pe termen mediu, punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală în vederea menţinerii stabilităţii macroeconomice, continuând, în acelaşi timp, realocarea cheltuielilor către educaţie, cercetare, dezvoltare şi inovare, creând stimulente suplimentare destinate sectorului privat în cercetare, dezvoltare şi inovare şi punând în aplicare o strategie coerentă în acest domeniu, acordându-se o atenţie deosebită reformei instituţionale şi îmbunătăţirii în mod substanţial a cooperării dintre întreprinderi şi sectorul de cercetare;
- să pună în aplicare o strategie globală pentru o mai bună legiferare, să efectueze evaluări ale impactului şi să simplifice în permanenţă legislaţia existentă, intensificând, în acelaşi timp, reducerea poverii administrative care revine întreprinderilor, în special IMM-urilor;
- în cadrul unei abordări integrate în materie de “flexicuritate”, să înregistreze progrese în punerea în aplicare a strategiei de învăţare de-a lungul vieţii şi să continue reformarea sistemelor de învăţământ şi de formare în vederea obţinerii competenţelor adecvate, să dezvolte o strategie a îmbătrânirii active şi să stimuleze accesul şomerilor de lungă durată şi al categoriilor defavorizate la locurile de muncă.
FINLANDA
1. Creşterea PIB-ului Finlandei a încetinit, situându-se la 1,5% în 2008, ca urmare a scăderii cererii externe şi a investiţiilor. Se estimează ca ritmul activităţii economice să scadă în continuare în 2009. Inflaţia s-a accelerat în mod semnificativ în 2008, atingând nivelul de 3,9% şi reflectând creşterea preţului produselor alimentare şi al combustibilului la nivel mondial şi creşterile relativ importante ale salariilor. Cu toate acestea, scăderea preţurilor mondiale la produsele de bază ar trebui să determine o scădere semnificativă a inflaţiei în 2009. În 2008, Finlanda trebuie să fi înregistrat un excedent bugetar de 4,5% din PIB. Se estimează ca excedentul actual al contului curent de 4,2% din PIB să se modereze într-o anumită măsură.
2. Rata ocupării forţei de muncă a crescut în 2008, deşi ritmul acesteia a fost mai lent decât în 2007. Se estimează ca această tendinţă să se inverseze în 2009. Se preconizează ca recentele condiţii stricte de pe piaţa muncii să atenueze impactul imediat al încetinirii creşterii economice asupra şomajului, care va creşte, probabil, în industriile exportatoare şi în rândul lucrătorilor în vârstă şi al celor tineri.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Finlanda a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Finlanda a anunţat recent măsuri, inclusiv de asistenţă financiară pentru IMM-uri şi de stimulare a sectorului construcţiilor.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Finlanda ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere.
5. Finlanda a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost depuse eforturi în cadrul planurilor de reformă lansate anterior, în special în privinţa punerii în aplicare a legii în domeniul concurenţei (Act on Competition Restrictions) şi a directivei privind serviciile. Cu toate acestea, trebuie finalizată îmbunătăţirea aplicării politicii în domeniul concurenţei. O serie de reforme sunt în curs de desfăşurare în vederea soluţionării blocajelor de pe piaţa muncii, însă aplicarea măsurilor trebuie consolidată pentru a soluţiona numărul persistent de disfuncţionalităţi ale pieţei muncii. Cu toate acestea, în prezent are loc revizuirea sistemului de asigurări sociale şi a fost lansată o nouă strategie în materie de schimbări climatice şi energie în vederea garantării unei dezvoltări economice mai durabile.
6. Economia axată pe exporturi a Finlandei a obţinut rezultate foarte bune în ultimii ani. Cu toate acestea, creşterea economică şi competitivitatea sunt afectate de penuria de pe piaţa muncii, care se va accentua pe termen mediu ca urmare a îmbătrânirii rapide a populaţiei. Având în vedere nivelul deja ridicat al ocupării forţei de muncă, principalele provocări vor fi stimularea creşterii ratei de participare şi reducerea şomajului structural provocat de disparităţi regionale, sectoriale şi de incompatibilităţile calificărilor cu piaţa muncii. Adoptarea şi punerea în aplicare a noii strategii de inovare ar putea contribui, de asemenea, la asigurarea unei creşteri durabile pe termen lung. Având în vedere că economia Finlandei este foarte mare consumatoare de energie, creşterea şi potenţialul de productivitate ale acesteia ar obţine avantaje în urma îmbunătăţirii eficienţei energetice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
SUEDIA
1. Creşterea PIB-ului Suediei a încetinit, scăzând de la 2,5% în 2007 la 0,5% în 2008, ca urmare a cererii externe reduse, a scăderii rapide a încrederii consumatorilor şi a întreprinderilor, a prăbuşirii pieţelor bursiere şi a declinului pieţei locuinţelor. Se estimează că încetinirea va continua în 2009. În 2008, inflaţia a fost de 3,3%, dar aceasta ar trebui să scadă în 2009. Suedia a înregistrat un excedent bugetar de 2,3% din PIB în 2008. În 2008, Suedia a continuat să înregistreze excedente importante de cont curent (6,2% din PIB).
2. Încetinirea economiei determină scăderea creşterii ocupării forţei de muncă. Şomajul va înregistra probabil o creştere semnificativă faţă de nivelul actual de aproximativ 6%. Este probabil ca sectoarele cele mai afectate de criză să fie industria prelucrătoare şi construcţiile, precum şi serviciile private şi comerţul cu amănuntul.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Suedia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Suedia a anunţat recent măsuri, inclusiv sprijin pentru sectorul autovehiculelor şi cel al construcţiilor şi reportarea impozitării întreprinderilor şi subvenţionarea serviciilor pentru gospodării.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Suedia ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere.
5. Suedia a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Ca răspuns la necesitatea concentrării eforturilor pe concurenţă, guvernul a comandat un studiu aprofundat al cauzelor lipsei de concurenţă. În vederea creşterii ofertei de forţă de muncă, au fost anunţate măsuri de reducere suplimentară a taxelor şi impozitelor şi a contribuţiilor angajatorilor, precum şi de creştere a productivităţii şi a capacităţii de ocupare a forţei de muncă.
6. Cu toate că economia Suediei este solidă şi reforma economică progresează, s-ar putea realiza progrese suplimentare în privinţa consolidării concurenţei şi a creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul anumitor categorii. Consolidarea concurenţei ar permite intensificarea productivităţii şi a creşterii şi reducerea diferenţei de preţuri între Suedia şi restul Uniunii Europene. Creşterea participării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată, a lucrătorilor care revin din concediu medical, a tinerilor şi a lucrătorilor proveniţi din imigraţie ar putea permite, de asemenea, relansarea creşterii şi continuarea îmbunătăţirii viabilităţii finanţelor publice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
REGATUL UNIT
1. Economia Regatului Unit a încetinit semnificativ, creşterea PIB-ului scăzând de la 3% în 2007 la 0,7% în 2008, şi se preconizează că această tendinţă va continua în 2009. Încetinirea creşterii economice reflectă impactul crizei financiare actuale şi un declin net al pieţei locuinţelor, care au condus la scăderea marcată a cererii interne şi, în paralel, la reducerea consumului privat şi a investiţiilor. Inflaţia a atins un nivel record de 4% în 2008, dar se aşteaptă ca aceasta să atingă un nivel foarte scăzut în 2009. Finanţele publice se deteriorează rapid sub impactul încetinirii creşterii economice şi al relaxării fiscale discreţionare. Se preconizează ca deficitul public să crească până la 5,7% din PIB în anul financiar 2008-2009 şi să continue această tendinţă în următorul an financiar. Începând cu mijlocul anului 2007, s-a înregistrat o depreciere semnificativă a cursului de schimb. Comisia preconizează că deficitul de cont curent va creşte semnificativ în 2009, faţă de valoarea sa de 2,3% din PIB în 2008.
2. Calculul Comisiei sugerează că rata ocupării forţei de muncă a crescut uşor în 2008, dar se aşteaptă ca aceasta să scadă odată cu contractarea economiei în 2009. Rata şomajului a crescut până la aproximativ 6% în cursul anului 2008 şi se aşteaptă ca această tendinţă să continue în 2009. Sectoarele afectate iniţial în cea mai mare măsură de pierderile de locuri de muncă au fost serviciile financiare şi construcţiile, dar efectele asupra ocupării forţei de muncă se adâncesc odată cu scăderea la scară tot mai largă a cererii de forţă de muncă. Şomajul a afectat până acum cu precădere bărbaţii şi anumite regiuni, dar impactul la nivelul grupurilor de vârstă a fost destul de echilibrat.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări coordonate a UE, Regatul Unit a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie şi la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creşterii economice, Regatul Unit a anunţat recent măsuri, inclusiv o reducere temporară a TVA-ului, investiţii publice de 3 miliarde de lire sterline, creşterea deducerilor personale, creşterile planificate ale beneficiilor pentru copii şi deducerea de impozit pentru copii, sprijin pentru pensionari, sprijin financiar pentru IMM-uri, sprijinirea împrumuturilor pentru sectorul autovehiculelor şi creşterea oportunităţilor de formare şi alte forme de sprijin pentru şomeri şi creşterea investiţiilor.
4. Comisia va evalua măsurile adoptate de Regatul Unit ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost adoptat de către Consiliul European. În privinţa finanţelor publice, Comisia şi Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergenţă actualizat cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Regatul Unit a continuat punerea în aplicare a programului său naţional de reformă. Au fost luate o serie de măsuri pentru creşterea nivelului de calificare şi continuarea îmbunătăţirii perspectivelor de încadrare în muncă ale categoriilor celor mai defavorizate. Au fost anunţate măsuri pe termen scurt de sprijinire a persoanelor fizice şi a angajatorilor în vederea dezvoltării calificărilor în perioada încetinirii creşterii economice. În plus, s-au realizat progrese satisfăcătoare în privinţa aplicării politicii în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării. Cu toate că s-au luat anumite măsuri pentru creşterea ofertei de locuinţe pe termen mediu, este dificil de stabilit dacă aceste măsuri vor fi eficace având în vedere condiţiile actuale ale pieţei.
6. Având în vedere gradul de îndatorare al gospodăriilor britanice, importanţa sectorului financiar pentru economie şi ajustarea importantă în curs de desfăşurare pe piaţa locuinţelor, Regatul Unit este în special expus la deteriorarea puternică a condiţiilor de pe pieţele financiare mondiale. Este probabil ca potenţialul de creştere să fi fost afectat de criza financiară. Reformele structurale au facilitat recuperarea recentă în privinţa productivităţii, însă Regatul Unit se confruntă în continuare cu o provocare în acest domeniu. Eforturile de reformă permanente, inclusiv aplicarea politicilor în vederea îmbunătăţirii competenţelor, cercetării, dezvoltării şi inovării, în combinaţie cu înscrierea poziţiei fiscale a Regatului Unit pe o traiectorie de îmbunătăţire durabilă pe termen mediu, constituie elemente esenţiale pentru consolidarea potenţialului de creştere şi a rezistenţei economiei britanice la şocurile viitoare. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenţie deosebită.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Regatului Unit să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Regatului Unit:
- să menţină o poziţie fiscală viabilă pe termen mediu, inclusiv prin măsuri de consolidare fiscală menite să amelioreze calitatea finanţelor publice;
- să continue punerea în aplicare a planurilor recente de îmbunătăţire substanţială a nivelurilor de competenţe şi să stabilească o abordare integrată în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi competenţele în scopul creşterii productivităţii şi a oportunităţilor oferite grupurilor defavorizate.
STATELE MEMBRE ALE ZONEI EURO
1. Criza financiară mondială a afectat puternic zona euro, care se află în pragul unei recesiuni. Este probabil ca situaţia pieţei financiare să rămână tensionată pe o perioadă mai lungă decât se prevăzuse iniţial. Încrederea a scăzut considerabil în rândul gospodăriilor şi al întreprinderilor, iar extinderea crizei are efecte negative asupra exporturilor efectuate de ţările din zona euro. Inflaţia a scăzut puternic în a doua jumătate a anului 2008, se aşteaptă să continue scăderea până aproape de 1% în cursul anului 2009. S-au înregistrat progrese în privinţa consolidării finanţelor publice în ultimii ani. Cu toate acestea, în prezent se preconizează ca deficitele bugetare şi datoria să crească, reflectând încetinirea creşterii economice, măsurile de stimulare din cadrul Planului european de redresare economică şi impactul măsurilor de sprijin din sectorul financiar asupra finanţelor publice.
2. Evoluţia pieţei muncii a rezistat, până recent, relativ bine în faţa încetinirii creşterii economice şi ca urmare a reformelor realizate deja în acest domeniu, dar va fi afectată în mod negativ în viitorul apropiat prin creşterea substanţială estimată a ratei şomajului. Cu toate că unele ţări sunt afectate în mai mare măsură decât altele, se preconizează că niciun stat membru din zona euro nu va fi ocolit.
3. Ca răspuns la criza financiară şi în cadrul unei abordări comune coordonate a UE, multe state membre din zona euro au adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a-şi stabiliza sectoarele bancare, măsuri care ar trebui să contribuie la facilitarea accesului la fonduri şi să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare energică a acestor planuri naţionale ar trebui să ajute la menţinerea stabilităţii financiare, restabilirea funcţionării normale a pieţelor creditelor şi să sprijine accesul întreprinderilor şi al gospodăriilor la credite, păstrând în acelaşi timp un mediu concurenţial echitabil pe piaţa internă. În plus, având în vedere aria extinsă a şocurilor, riscurile semnificative aferente unei contractări puternice a activităţii economice şi scăderea rapidă a inflaţiei, s-a procedat la relaxarea politicilor macroeconomice. În contextul Planului de redresare, multe state membre ale zonei euro au anunţat sau au adoptat măsuri pentru susţinerea cererii, pentru consolidarea încrederii şi pentru atenuarea impactului crizei.
4. Comisia şi Consiliul vor continua să evalueze măsurile adoptate de statele membre din zona euro ca răspuns la încetinirea creşterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziţia către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum şi potenţialul de creştere pe termen lung.
5. Statele membre din zona euro au continuat punerea în aplicare a reformelor care răspund recomandărilor destinate zonei euro, iar dimensiunea “zona euro” se reflectă, deşi în grade diferite, în strategiile globale de reformă, anunţate în PNR ale acestor state. Situaţia economică fragilă subliniază necesitatea soluţionării deficienţelor structurale care există în continuare inclusiv pe piaţa produselor şi pe piaţa muncii, care sunt esenţiale pentru ajustările necesare în cadrul unei uniuni monetare.
6. Potenţialul de creştere al statelor membre din zona euro depinde în foarte mare măsură de intensificarea reformelor menite să faciliteze adaptările pe piaţa muncii şi să îmbunătăţească concurenţa în sectoarele serviciilor. În plus, în special în economiile cu dezechilibre externe importante, evoluţia costurilor muncii ar trebui să ţină seama de poziţiile concurenţiale din zona euro.
7. În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă statelor membre din zona euro să accelereze punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă statelor membre din zona euro:
- să asigure punerea în aplicare coerentă şi la timp a întregii legislaţii UE nou adoptate sau în curs de adoptare în domeniul serviciilor financiare şi să adopte măsuri de consolidare a cooperării dintre autorităţile naţionale în cadrul UE, în domeniul combaterii, gestionării şi soluţionării crizelor;
- ţinând seama de stimulul fiscal injectat în timpul actualei crize economice, statele membre din zona euro ar trebui să adopte măsurile adecvate pentru a asigura viabilitatea finanţelor lor publice în conformitate cu Pactul de stabilitate şi de creştere. Dacă este necesar, să soluţioneze dezechilibrele macroeconomice şi să limiteze divergenţele persistente în materie de inflaţie sau tendinţele de creştere dezechilibrată;
- să amelioreze calitatea finanţelor publice prin revizuirea cheltuielilor publice şi a sistemului fiscal şi prin modernizarea administraţiei publice, în scopul consolidării productivităţii şi inovării şi al aplicării în continuare a unei pieţe unice dinamice şi competitive, contribuind astfel la creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi la viabilitatea fiscală;
- să pună în aplicare în mod energic principiile comunitare comune de “flexicuritate” ale UE în conformitate cu circumstanţele specifice ale fiecărui stat membru şi pe deplin compatibile cu bugete publice solide şi viabile; să adopte măsuri de promovare a mobilităţii forţei de muncă la nivel transfrontalier, interregional, intersectorial şi interprofesional; să alinieze mai bine creşterile salariale cu creşterile de productivitate şi cu competitivitatea la nivel global, sectorial, regional şi profesional;
- să accelereze reformele care cresc flexibilitatea şi concurenţa pe pieţele de bunuri şi servicii şi să contribuie la consolidarea pieţei interne.
8. Pentru a maximiza sinergiile dintre politici, care sunt mai puternice în cadrul unei uniuni monetare, şi pentru a spori implicarea factorilor politici în reforme, statele membre ale zonei euro ar trebui să continue consolidarea coordonării politicilor, în cadrul Eurogrupului. Obiectivul este sporirea eficacităţii măsurilor fiscale, punerea în aplicare a monitorizării convenite a evoluţiei competitivităţii şi introducerea reformelor necesare, precum şi menţinerea poziţiilor coordonate în cadrul forurilor internaţionale, într-o manieră rapidă şi eficientă. În acest sens, ar trebui puse pe deplin în aplicare acordurile existente privind reprezentarea externă a zonei euro.
Scris de: Roxana Aron
| Data: 22.07.2009 | Categorie: UE |
|
| Comentarii: 0 | Etichete: recomandare a Consiliului UE |
Loading... 
